Românii sunt informaţi şi interesaţi cu privire la evenimentele legate de siguranţa alimentară şi se declară atenţi la etichetarea produselor pe care le consumă. Acestea sunt câteva din concluziile studiului realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), după declanşarea scandalului legat de carnea de pui alterată, descoperită în mai multe magazine din România.
Iată principalele concluzii ale studiului, conform IRES:
Peste jumătate dintre participanţii la studiu declară că au puţină şi foarte puţină încredere în calitatea cărnii de pui vândute în magazinele din România. Cele mai consumate alimente (dintr-o lista predeterminată) sunt pâinea (89%), cafeaua (68%), fructele (63%), legumele (56%), apa plată (47%), ceaiul (40%), la polul opus situându-se carnea de vită şi conservele (1%), carnea de peşte şi alcoolul, altul decât berea şi vinul (3%) (procentele reprezentând respondenţii care declară un consum zilnic al acestora
Aproape 9 din 10 respondenţi (87%) au auzit despre aceste evenimente legate de carnea de pui alterată, dar mult mai mic este procentul celor care cunosc numele producătorului cărnii: doar 9% indică numele Avicola Călăraşi, 13% spun că este un producător din Călăraşi, dar 67% nu cunosc producătorul. În timp ce 44% dintre aceştia sunt convinşi că, într-adevăr, carnea era alterată, o treime cred contrariul.
Peste jumătate dintre cei intervievaţi (57%) apreciază că autorităţile statului au acţionat suficient de rapid pentru confiscarea cărnii de pui alterate, o treime însă nu împărtăşesc această opinie şi cred că nu s-a acţionat rapid. O treime dintre participanţii la studiu care au auzit de acest scandal recunosc că şi-au schimbat comportamentul de consum în privinţa cărnii de pui. Schimbarea se traduce, în cazul celor mai mulţi dintre respondenţi, în primul rând prin refuzul de a mai cumpăra sau de a mai consuma carne de pui din comerţ (43%) şi sporirea atenţiei la cumpărături (26%).
87% dintre respondenţi au auzit de soocietatea Avicola Călăraşi. Dintre aceştia peste 40% au consumat produse ale acestui producător, iar gradul de încredere în produse este mai degrabă scăzut, cel mai probabil recentele evenimente fiind cele care stau la baza acestor rezultate. 53% dintre respondenţii care au auzit de Avicola Călăraşi spun că au puţină şi foarte puţină în produsele din carne de pui ale acestui producător, iar 28% au încredere multă şi foarte multă.
Peste jumătate dintre participanţii la studiul IRES care au auzit de scandalul cărnii de pui alterate cred că nivelul riscului în urma acestui eveniment este mai mic decât cel existent în cazul evenimentelor legate de gripa aviară care au avut loc în anul 2009.
Consumul de carne de pui în România este unul foarte ridicat: 97% dintre participanţii la studiu consumă acest tip de carne. Şase din 10 români o consumă de câteva ori pe săptămână, în timp ce unul din 10 o consumă zilnic. Peste o treime dintre consumatori spun că îşi cresc sau îşi sacrifică singuri păsările, în timp ce 60% dintre ei o cumpără de la diferiţi furnizori: unul din trei respondenţi îşi procură carnea de pui din supermarket sau hipermarket, unul din cinci o cumpără din magazine specializate. Pentru 5% dintre respondenţi procurarea cărnii de pui se face la întâmplare
Interesul cu privire la siguranţa alimentară este unul ridicat, 87% dintre respondenţi declarându-se destul şi foarte interesati de acest aspect. Peste jumătate dintre participanţii la studiu declară că au puţină şi foarte puţină încredere în calitatea cărnii de pui vândute în magazinele din România. Interesul se manifestă şi prin comportamentele autodeclarate legate de procesul de cumpărare a produselor: peste 60% dintre respondenţi susţin că atunci când cumpără un produs îi studiază eticheta pentru a se informa cu privire la ceea ce conţine acesta.
În ceea ce priveşte îngrijorările legate de posibilitatea producerii unor epidemii care să aibă la bază viruşi transmisibili prin alimente, cea legată boala "vacii nebune" este cea care trezeşte cele mai puţine îngrijorări, în timp ce o epidemie de salmonella este cea care îi îngrijorează cel mai mult pe români. Percepţia riscurilor unor astfel de epidemii este mai mare în cazul celei de salmonella şi a gripei aviare.
Experienţa respondenţilor cu incidente alimentare - alimente expirate, neambalate corespunzător sau care prezintă riscuri pentru siguranţa alimentară - este echilibrată: aproape jumătate dintre participanţii la studiu susţin că au întâlnit astfel de cazuri, în timp ce un procent similar susţine că nu au avut astfel de experienţe.
90% dintre români au auzit de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, iar 77% dintre respondenţi au o părere bună şi foarte bună despre această instituţie. Peste 60% dintre cei care au auzit de instituţie cred că aceasta îşi îndeplineşte atribuţiile în ceea ce priveşte controlul calităţii alimentelor. Încrederea prezumată în instituţie este ridicată, 80% dintre cei chestionaţi spun că ar avea încredere să apeleze la această instituţie dacă ar depista nereguli la produsele alimentare. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.493 de indivizi majori prin metoda CATI, în perioada 5-6 noiembrie 2013. Eroarea maximă tolerată este de 2,5%.
