Cât câştigă o stewardesă. La banii aceştia, "prăbuşirea avionului e un risc pe care ţi-l asumi"

Accidentele aviatice din ultima perioadă nu au influenţat participarea la preselecţia pentru prima şcoală privată gratuită de stewardese din România.

Dorinţa de a câştiga un salariu bun şi de a vedea colţuri de lume exotice s-au dovedit mai puternice decât frica de se prăbuşi cu avionul. Salariul de bază la marile companii aeriene din străinătate începe de la 600 de euro şi depăşeşte 1.000 de euro, în funcţie de numărul de ore zburate.

„O gândire optimistă te ajută în general în viaţă şi cred că în orice meserie ai un risc. Plus că şansele să te urci dimineaţa în maşină şi să ai un accident sunt mult mai mari decât să ai un accident de avion. Nu cred că este o problemă îngrijorătoare, dar este un risc pe care ţi-l asumi, aşa cum ţi-l asumi şi de fiecare dată când ieşi afară din casă. Aş minţi să spun că nu m-am gândit un pic sau nu m-am îngrijorat la auzul ultimelor accidente aviatice, dar partea raţională din mine mi-a spus că nu sunt motive serioase şi numărul lor este foarte mic în comparaţie cu numărul zborilor care sunt pe zi şi atunci am luat decizia să mă aflu totuşi aici şi să-mi încerc norocul", a spus Delia.

Faptul că sunt susţinute de familie şi prieteni le este de mare ajutor tinerelor.

„Da, este într-adevăr un risc foarte mare, numai că eu sunt genul de persoană care îşi asumă riscuri şi, ce-i drept, într-adevăr riscuri sunt în fiecare zi, oriunde ne-am afla. În momentul în care păşeşti afară din casă, se poate întâmpla orice. Părinţii şi prietenii mei, toată lumea mă încurajează şi asta contează foarte mult. Dacă ei ar avea dubii sau le-ar fi frică, probabil mi-ar transmite frica şi mie", a spus Sonia.

Cu toate că sunt foarte hotărâte, episoadele nefericite din ultima perioadă le-au pus pe tinere pe gânduri.

„Într-adevăr te sperii când vezi astfel de accidente, dar numai Dumnezeu poate să ştie ce va fi. Eu cred că ce s-a întâmplat cu avionul malaezian este un caz izolat şi are tentă politică şi nu cred că s-ar aplica şi la noi. Cred că orice stewardeză se gândeşte că ar putea fi ultimul ei zbor, de fiecare dată când se urcă la bordul unui avion şi poate deveni tot mai înfricoşător dacă te gândeşti numai la asta, de aceea nu cred că trebuie să te laşi acaparată de gândul ăsta", a mărturisit Ana-Maria.

Şi însoţitorii de bord cu experienţă sunt încercaţi de dubii şi nesiguranţă.

"Până la urmă asta e meseria pe care am ales-o. Eram conştientă de riscurile ei. Se ştie că mijlocul de transport aerian e cel mai puţin riscant, dar şi când totuşi este un accident, victimele sunt de ordinul zecilor sau chiar al sutelor. Cred că toţi însoţitorii de zbor sunt conştienţi de asta, unii mai mult, alţii mai puţin. Când am văzut accidentul aviatic din Ucraina, inevitabil am avut un sentiment de nesiguranţă. Mereu mă gândesc că poate e ultimul meu zbor, dar în fiecare meserie există riscuri până la urmă", a spus Andreea Andreica, stewardesă la WizzAir.

Însoţitorii de bord au încredere în pregătirea piloţilor şi încearcă să fie mereu optimişti. În plus, şi ei sunt bine pregătiţi, iar odată ce au păşit în această meserie, le este greu să renunţe.

"Cine a apucat să "guste" din această meserie, ştie despre ce vorbesc şi anume că aviaţia este ca un drog, odată ce ai ajuns în această lume, îţi va veni foarte greu să renunţi. Da, este foarte periculoasă, iar catastrofa de săptămâna trecută a zborului MH-17, lasă o amprentă uriaşă aviaţiei civile", spune Ionuţ Ilisei, însoţitor de bord.

"Training-ul iniţial pentru cabin crew durează două luni în care se repetă fiecare scenariu posibil care s-ar putea ivi şi toate procedurile pe care le urmăm în situaţiile de urgenţă. Mai mult decât atât, înainte de fiecare zbor ne sunt verificate abilităţile pentru o urgenţă medicală sau o evacuare. Cu toate acestea, oricât de bine am fi pregătiţi, întotdeauna poate apărea ceva neaşteptat, dar nu plec niciodată la zbor cu gândul că ar putea fi ultimul", declară Alina Mihaela Creţu, stewardesă la Etihad Airways.

Selecția pentru şcoala de stewardese care a avut loc luni a constat în parcurgerea a două etape: o probă eliminatorie ce a implicat susținerea unui test scris în limba engleză, urmată de un interviu în limba engleză, probă definitorie pentru admiterea lor la cursurile de calificare în ocupaţia de însoțitoare de bord. Tinerele trebuie să aibă între 20 şi 35 de ani, minim 1,60 metri şi să aibă un aspect plăcut. Peste 300 de fete au confirmat participarea pentru preselecţia de la Cluj-Napoca, fiind disponibile în total 564 de locuri pentru fete din toată ţara.

Numai anul acesta au avut loc 14 incidente aviatice, dintre care unul la noi în ţară

La începutul anului, pe 20 ianuarie, avionul de mici dimensiuni pilotat de Adrian Iovan, a aterizat forţat în Munţii Apuseni, totul soldându-se cu doi morţi. Cel mai puternic mediatizată a fost, însă, dispariţia avionului Boeing 777-200ER, pe data de 8 martie, care trebuia să urmeze ruta Kuala Lumpur-Beijing.

În 11 februarie un avion al Forţelor Aeriene din Algeria s-a prăbuşit, soldându-se cu 77 de morţi şi un supravieţuitor. În 16 februarie un zbor al Nepal Airlines s-a prăbuşit într-o junglă din sudul ţării, şi au murit toate cele 18 persoane aflate la bord. În 17 februarie, un avion care se afla într-o misiune umanitariană şi zbura către Sudan, s-a prăbuşit, iar unul dintre cei patru oameni aflaţi la bord şi-au pierdut viaţa. Tot în aceeaşi zi, un Boeing 767-300ER aparţinând unei companii din Etiopia a deviat de la ruta iniţială şi a aterizat la Geneva în loc de Milano, din cauza copilotului. Nu a au existat victime.

Pe 13 martie ghinionul i-a urmărit pe toţi cei patru membrii aflaţi la bordul unui elicopter care s-a prăbuşit în Marea Britanie, fără să existe supravieţuitori. În 18 martie elicopterul unui canal de ştiri american a căzut peste câteva maşini, în Washington, însă nu au existat morţi.

În 17 mai, 16 oameni au murit într-un accident aviatic petrecut în Laos. În 14 iunie un avion ucrainean al Forţelor Aeriene a fost doborât, iar astfel au murit toţi cei 49 de oameni aflaţi la bord.

La data de 23 iunie, două avioane, un Eurofighter Typhoons şi un Learjet 35, s-au ciocnit în aer în Germania. Unul dintre ele s-a prăbuşit, iar cei doi piloţi şi-au pierdut viaţa. Pe 2 iulie, toţi cei patru membrii aflaţi într-un avion 5Y-CET, au murit după ce acesta s-a prăbuşit în Kenya, imediat după decolare.

Pe 7 iulie un elicopter vietnamez s-a prăbuşit, totul soldându-se cu 19 morţi, din 21 de persoane aflate la bord. Cel mai recent dezastru aviatic s-a petrecut pe 17 iulie, pe teritoriul Ucrainei, când un avion ce avea la bord 298 de oameni a fost doborât de o rachetă, iar astfel şi-au pierdut viaţa toţi cei aflaţi în aeronavă.