Asistenţa medicală de urgenţă şi controverse din Legea sănătăţii

Proiectul noii legi a sănătăţii păstrează actuala organizare a sistemului de urgenţă, însă introduce posibilitatea oferirii serviciilor de către orice furnizor care este omologat, respectiv spitale sau ambulanţe private. Conform proiectului de lege, finanţarea structurilor şi serviciilor medicale din sistemul naţional integrat de asistenţă medicală de urgenţă, inclusiv a Unităţilor de Primiri Urgenţe (UPU) şi Compartimentelor de Primiri Urgenţe omologate, se va face de la bugetul de stat, de la cel al autorităţilor şi din alte surse.

Profesorul Mircea Bârsan, preşedintele Colegiului Medicilor (CM) din Cluj, crede că proiectul noii legi a sănătăţii este unul mult prea general. "Legea lasă foarte multe portiţe pentru o legislaţie ulterioară, care poate fi elaborată după bunul plac al oricărui om. Am cerut ca modul de punere în aplicare să se facă public acum şi să nu se fure pentru că s-a furat destul!", a explicat Bârsan. O problemă pe care acesta a sesizat-o în capitolul privind asistenţa medicală de urgenţă se referă la finanţare. "Serviciul public de urgenţă, indiferent că include asistenţa la locul accidentului, indiferent că e prin Salvare, Serviciul Mobil de Urgenţă, Resuscitare şi Descarcerare (SMURD), trebuie coordonat prin serviciul 112. Fondurile alocate vor fi împărţite la toţi privaţii, iar Unităţile de Primiri Urgenţe, SMURD, Ambulanţa vor rămâne fără fonduri. Nu am nimic împotrivă ca spitalele private să îşi înfiinţeze sisteme de ambulanţă, dar să nu ia bani din fondurile publice, să facă asta pe banii firmelor de asigurări", a spus Bârsan. El crede şi că introducerea coplăţii în sistemul medical va duce la supraaglomerarea UPU-rilor. "50% din populaţia care nu îşi permite coplata va merge la UPU când va avea nevoie de o consultaţie. Se va ajunge ca populaţia defavorizată să dubleze sau să tripleze numărul celor care apelează la serviciile UPU", a precizat preşedintele CM Cluj.

Nici liderul Sanitas, Ştefan Roman, nu este de acord cu prevederile proiectului de lege privind asistenţa medicală de urgenţă. "M-am uitat peste toată legea şi partea de medicină de urgenţă mi se pare foarte «subţire». Dacă se dă drumul şi la prestatorii privaţi de transport nu mi se pare în regulă cât timp bugetul ar fi împărţit în mai multe părţi. Sunt semnale din mediul privat că ei nu prestează servicii fără să fie plătiţi. Normal era ca sistemul public de urgenţă să se dezvolte, nu să îl împărţim cu alte segmente, fără a avea o colaborare clară, fără să ştim care sunt criteriile prin care, de exemplu, dispeceratul trimite într-un loc o ambulanţă", a spus liderul Sanitas. El crede că proiectul de lege ar fi trebuit însoţit de normele de aplicare. "Ar fi trebuit ca legea să fie însoţită de normele metodologice de aplicare, ca să ştie şi oamenii care este, de exemplu, pachetul minim de servicii medicale de care beneficiază ca asigurat", a precizat Roman. Călin Lazăr, director medical la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, care are şi Unitate de Primiri Urgenţe, speră ca prin noua lege să nu scadă finanţarea UPU. "Vor fi probleme dacă se împarte finanţarea UPU. Legea e făcută la modul general şi ar trebui să apară normele metodologice. Sectorul de urgenţă merge mult mai bine decât alte părţi din sistem. Ideea e să nu scazi din calitate", crede Călin Lazăr.

Articole controversate din Legea sănătăţii

Art. 64. (1) b. asistenţă integrată de urgenţă - asistenţa asigurată de instituţiile medicale omologate de către Ministerului Sănătăţii pentru participarea la sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, instituţii ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau din structura autorităţilor publice locale, precum şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale prin Direcţia pentru apel unic de urgenţă 1-1-2. Ea include ansamblul de măsuri şi activităţi cu caracter logistic, tehnic şi medical, destinate în principal salvării şi păstrării vieţii.

Art. 66
(1) Asistenţa integrată de urgenţă prespitalicească include misiunile de salvare terestră, aeriană şi navală.
(2) Asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească terestră din cadrul sistemului naţional integrat de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat este asigurată de servicii de ambulanţă omologate de Ministerul Sănătăţii, precum şi de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare (SMURD), aflate în structura inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a spitalelor omologate prin ordin al ministrului Sănătăţii în acest sens.

Art. 68
(1) Finanţarea structurilor şi serviciilor medicale din cadrul sistemului naţional integrat de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, inclusiv a UPU şi CPU din spitalele omologate de către Ministerul Sănătăţii, se face de la bugetul de stat, bugetul autorităţilor locale şi din alte surse în condiţiile legii; criteriile şi procedura de omologare sunt stabilite prin ordin al ministrului Sănătăţi.i
(2) UPU, CPU din structura spitalelor ce nu se încadreza în prevederile de la alineatul (1) sunt finanţate din veniturile spitalului obţinute din contractul cu asiguratorul de sănătate în condiţiile legii.