Foto Accidentul nuclear de la Cernobîl din 1986. Stenograma ședinței cu Nicolae și Elena Ceaușescu/ HARTA cu zonele cele mai afectate

Astăzi se împlinesc 36 de ani de la explozia reactorului 4 de la Centrala Cernobîl, considerat cel mai grav accident nuclear de acest gen din istorie.

Arhivele Naționale ale României au publicat câteva documentele de acum 36 de ani, din urma exploziei reactorului, cu modul în care au acționat autoritățile, aflate, atunci, sub regimul Ceaușescu.

Printre documente se numără și câteva hărți care ilustrează modul în care au circulat curenții de aer după schimbarea direcției vântului, dar și stenograma ședinței din 1 mai 1986, la care au participat Nicolae și Elena Ceaușescu (vezi foto).

Dacă inițial elementele radioactive din atmosferă au fost purtate de vânt mai mult în Ucraina, Belarus și Rusia, și mai puțin în Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehoslovacia și Germania, ulterior, începând cu data de 30 aprilie 1986, acestea au ajuns în România, Bulgaria, Grecia și Turcia.

După accident s-a urmărit maniera în care au circulat curenții de aer și s-au făcut măsurători ale gradului de contaminare radioactivă în aer și la sol. În data de 1 mai 1986 autoritățile române cunoșteau faptul că fusese depășit nivelul de alarmare în Iași în privința contaminării la sol și în Galați în privința contaminării în aer.

Potrivit celor de la Arhivele Naționale, solicitarea adresată reprezentanților autorităților sovietice de a fi informați cu privire la situația de la Cernobîl nu primise încă răspuns. S-a ales un colectiv care să răspundă de coordonarea eforturilor și s-a hotărât să se dea un comunicat către populație. S-a decis ca persoanele ce intră în România prin vama Ungheni să fie controlate, apa să fie folosită numai din surse subterane aflate la mare adâncime, iar cea de la suprafață să fie folosită numai în industrie, și s-a dispus să se întocmească o documentație pentru a ști cum pot fi limitate efectele substanțelor radioactive.