400.000 de hectare de păduri, distruse. „Tăierile ilegale, atentat la siguranţa naţională"

400.000 de hectare de păduri, distruse. „Tăierile ilegale, atentat la siguranţa naţională
Problema defrişărilor masive de păduri din ultimii 25 de ani va ajunge în analiza Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

 

Tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranţa naţională", a declarat luni preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului a mai afirmat că problema defrişărilor va fi discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a avea „o imagine clară asupra amplorii şi pagubelor produse de defrişările ilegale". Rămâne de văzut ce decizii va lua CSAT-ul, în ceasul al doisprezecelea, când fenomenul a atins cote alarmante.

În această perioadă politicienii celor două mari blocuri, PNL şi PSD, îşi aruncă, unii altora responsabilitatea tăierilor ilegale de păduri şi duc discuţii sterile, fără a aborda fondul problemei. Mai mult, aşa cum Ziua de Cluj a arătat luni, sub presiunea străzii, Guvernul a pregătit două proiecte de ordonanţe de urgenţă, prin care, nu ar pune capăt defrişărilor masive, ci doar i-ar păcăli pe români, cu modelul deja brevetat cu succes, „fă-te că lucrezi".

Sectorul silvic, politizat

În acest context al populismului politic ieftin, organizaţia non-guvernamentală Federația pentru Apărarea Pădurilor (FAP) a tras recent un semnal de alarmă şi a prezentat propria viziune despre cauzele majore ale distrugerii și degradării pădurilor, fenomen care a luat amploare în ultimii 25 de ani.

Federaţia are în componenţa sa membri ai Academiei Române, ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, ai Societăţii inginerilor silvici din România „Progresul Silvic", Confederaţiei Consilva şi ai Asociaţiei Constructorilor Forestieri din România.

Specialiştii din domeniul silvic au arătat care sunt cauzele care au dus la distrugerea pădurilor.

Prima cauză ar fi, în opinia specialiştilor, politizarea sectorului silvic, „ce a determinat apariția corupției, neaplicarea managementului forestier durabil în toate pădurile și cultivarea unor interese de grup". Aceştia propun însă şi soluţii pentru depolitizarea acestui sector, prin preluarea unor modele care funcţionează în Franţa sau Polonia, prin crearea unei autorități naționale pentru silvicultură, apolitică, de specialitate și de prestigiu.

Pădurile nepăzite, la discreţia hoţilor

Federația pentru Apărarea Pădurilor afirmă că autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură nu respectă şi nu aplică prevederile Codului Silvic în vigoare, din 2008. "În sectorul silvic privat sunt peste 500 mii ha păduri (8% din suprafața păduroasă a țării) care nu sunt păzite și nu sunt administrate silvic. Peste 400 mii ha din această suprafață sunt păduri distruse, iar 100 mii ha sunt păduri degradate. Fenomenul de distrugere a pădurilor poate lua amploare, având în vedere că proprietarii, persoane fizice, a altor 300 mii ha de păduri nu au posibilitatea de a susține financiar paza și administrarea pădurilor", se spune în documentul dat publicităţii de organizaţia non-guvernamentală.

Potrivit specialiştilor silvici, "unii reprezentanți ai autorității publice centrale, care răspunde de silvicultură, au încercat să distragă atenția opiniei publice și a celorlalte autorități de la adevărata cauză și de la vinovații distrugerii pădurilor, denigrând o întreagă categorie profesională: pădurarii." "Denigrarea personalului silvic a fost făcută generalizându-se unele cazuri izolate de corupție în rândul personalului silvic, neluându-se în considerare că marea majoritate a acestui personal își face datoria în condiții de sacrificiu și probitate profesională, neluându-se în considerare că în ultimii ani 4 pădurari au fost omorâți, iar alți 600 au suferit vătămări corporale grave apărând pădurea", mai afirmă aceştia în acelaşi document.

Retrocedarea ilegală

Federația pentru Apărarea Pădurilor mai susţine că o altă cauză a distrugerii pădurilor este retrocedarea ilegală a acestora. "Sunt cunoscute cazurile de retrocedări ilegale de păduri față de care Federația pentru Apărarea Pădurilor a luat atitudine, semnalându-le instituțiilor abilitate și opiniei publice: retrocedarea de 62.757 ha pădure către un așa-zis urmaș al boierului Preda Buzescu în județul Buzău; retrocedarea a 9.008 ha pădure în județul Bacău unor descendenți ai familiei Negropontes; retrocedarea a 6.500 ha păduri în județul Bacău descendenților familiei Stirbey; retrocedarea a 43.227 ha păduri în județul Bacău urmașilor familiei Ghika; retrocedarea a 130.000 ha păduri în județele Mureș și Alba urmașilor grofilor Banffy, Kemeny, Bethlen, Farkas, Elteto; retrocedarea a 166.813 ha păduri către Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei; retrocedarea a 62.682 ha păduri (de 10 ori mai mult decât avusese proprietarul) în județul Bihor; retrocedarea a 6.000 ha păduri în județul Alba către unele personae fizice și unități de cult ale Bisericii Ortodoxe; retrocedarea a 11.144 ha păduri în județul Timiș către Asociația Societatea Forestieră Anonimă Nădrag", spun reprezentanţii federaţiei.

Prin acelaşi document se propun modificări ale legislaţiei în acest domeniu, printre care impunerea unui termen limită de aplicare a legii de retrocedare a pădurilor, corelându-se astfel legea la reglementări similare din alte țări.

Federația pentru Apărarea Pădurilor a criticat şi modul în care guvernanţii impun politica Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva. „Romsilva este obligată să aplice guvernanța corporativă ca formă de management, ceea ce poate determina în timp nesusținerea financiară a funcțiilor ecologice și sociale ale pădurilor, funcții neaducătoare de profit, dar necesare atât pentru evitarea și atenuarea efectelor inundațiilor, viiturilor, torenților, alunecărilor de teren, schimbărilor climatice, deșertificării, etc, cât și pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației României", se mai arată în poziţia exprimată de specialiştii silvici.

 

 

 

 

Comenteaza