2015 în justiţie (II): Cine a pierdut lupta cu justiţia, cine a câştigat-o, care sunt “clienţii” mai mărunţi

Pe lângă scandalurile de corupţie “barosane”, an de an justiţia clujeană scoate la lumină şi câteva cazuri mai puţin spectaculoase, dar la fel de reale. Pe de altă parte, odată ajunşi în faţa instanţelor de judecată unii dintre cei luaţi în vizor de organele de anchetă reuşesc să îşi dovedească nevinovăţia, în timp ce alţii doar confirmă acuzaţiile care le-au fost aduse.

Dacă vorbim de anul 2015 în justiţie, nu putem să ignorăm descinderile efectuate de procurorii DNA la Primăria Cluj-Napoca cu privire la implementarea controversatului sistem de ticketing, respectiv la firma de dezinsecţie şi dezinfecţie a primăriei, percheziţiile de la Institutul Oncologic, trimiterea în judecată a fostului președinte al Directoratului CFR Călători şi a Şefului Biroului de Aprovizionare al Depoului Cluj. De asemenea, anul a fost marcat de condamnarea definitivă a deputatului UDMR Mate Andras Levente şi de pierderea sau câştigarea unor procese cu ANI.

Firma de deratizare şi dezinsecţie a primăriei, în vizorul DNA

În 7 octombrie anchetatorii anticorupţie însoţiţi de jandarmi au făcut verificări la biroul Serviciului Tehnic din cadrul Direcţiei Tehnice a Primăriei Cluj-Napoca, fiind solicitate copii după documente şi contracte încheiate între municipalitate şi societatea ploieşteană Coral Impex, cea care se ocupă de deratizare şi dezinsecţie. Percheziţii similare au avut loc şi în alte oraşe, la instituţii care au încheiate contracte cu această firmă.

A doua zi, anchetatorii anticorupţie au acuzat două angajate ale Primăriei Cluj-Napoca de luare de mită. Persoanele vizate, Adriana Lucia Măgurean, şef al Serviciul Tehnic Reparații Imobile, Monitorizare Servicii Comunitare de Utilități Publice, şi Mariana Capota, consilier în cadrul aceluiaşi serviciu, ar fi primit diverse cadouri de Paște și de Crăciun, dar şi sume de bani, pentru a-şi îndeplini defectuos atribuţiile de serviciu.

Implementarea sistemului de ticketing, controlată de DNA

La o lună de la percheziţiile ce au vizat firma Coral Impex anchetatorii DNA au descins din nou la Primăria Cluj-Napoca. De această dată acţiunea a avut ca scop verificarea unor documente privind implementarea proiectului de ticketing, care vizează modernizarea sistemului de vânzare a biletelor de transport în comun de către Compania de Transport Public.

Descinderile au avut loc şi în teren, în staţiile de îmbarcare-debarcare a călătorilor, unde sunt amplasate noile automate pentru bilete, dar şi la sediul CTP, de unde au fost ridicate nişte documente. Rezultatele percheziţiilor au rămas însă necunoscute, anchetatorii anticorupţie nemaitransmiţând nicio informaţie legată de acest caz.

Institutul Oncologic, vizat într-un dosar de corupţie

La sfârşitul lunii iulie, Institutul Oncologic "Ion Chiricuţă" din Cluj-Napoca a fost implicat într-un amplu scandal de corupţie de la nivel naţional. Procurorii DNA au efectuat atunci percheziţii în Capitală şi în şapte judeţe, inclusiv la instituţia clujeană, într-un dosar ce vizează înţelegeri privind prescrierea unor medicamente cu "recompensarea" doctorilor.

La Cluj, ancheta l-a vizat pe Tudor Eliade Ciuleanu, un medic, profesor şi cercetător renumit, angajat la Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă" şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Cluj.

Clujeanul din fruntea CFR Călători, cercetat pentru şantaj

Parcă bănuind ce-l aşteaptă, clujeanul Vasile Secară a demisionat în 2 februarie din funcția de președinte al Directoratului CFR Călători, pe care o ocupa în structura de conducere executivă a companiei.

După doar două zile de la acest eveniment, DNA a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, din 3 februarie până în 3 aprilie, faţă de acesta, pentru şantaj. Ulterior, în 16 martie, Secară a fost trimis în judecată.

Fostul şef al CFR Călători este acuzat că, începând din august 2014, ar fi şantajat un angajat al SCRTFC Braşov, inclusiv printr-o ameninţare cu evacuarea din locuinţa de serviciu şi desfacerea contractului de muncă, pentru a-l determina să renunţe la un litigiu intentat împotriva companiei, prin care solicita să fie repus în funcția de director al SRTFC Brașov.

Potrivit anchetatorilor, Secară urmărea să-l ajute pe Gheorghe Rădulescu, şeful regionalei CFR Călători Braşov de la acel moment, să-și păstreze funcția în care tocmai fusese numit.

Fostul şef al ISCTR s-a ales şi cu ANI pe cap

Rareş Pop, fostul şef al Inspectoratului de Stat în Controlul Traficului Rutier (ISCTR) Cluj, a intrat în septembrie 2015 în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate. Trimis în judecată încă din 2014 pentru fapte de corupţie, Pop este bănuit de ANI de conflict de interese penal.

Potrivit inspectorilor, în cursul anului 2012, ulterior numirii în funcția de inspector șef teritorial, între ISCTR și SC Universal Auto Special SRL, companie administrată de către Pop și soția lui, au existat raporturi comerciale. Acestea au fost materializate în achiziția de servicii și piese de autovehicule, firma celor doi câştigând astfel 1.701 lei. La acel moment, Pop a declarat că va dovedi cu facturi că nu are nicio vină.

De asemenea, în procesul pentru corupţie, fostul şef al ISCTR obţinuse iniţial o "învoire" pentru a ieşi patru zile din țară, între 10 şi 14 decembrie, cu scopul de a efectua un pelerinaj în Grecia, la Muntele Athos. Din nefericire planurile i-au fost dejucate de Curtea de Apel Cluj, care a admis contestaţia procurorilor DNA la decizia Tribunalului Cluj.

Mate Andras Levente, condamnat definitiv la închisoare cu suspendare

În 10 februarie, completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins recursul deputatului UDMR clujean Mate Andras Levente şi a menţinut sentinţa primei instanţe.

Liderul UDMR Cluj a fost, aşadar, condamnat definitiv şi irevocabil la şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Concret, Mate se face vinovat de faptul că, în perioada 16 martie 2010 - 1 ianuarie 2011, şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar, interval de timp în care aceasta câştigat 5.508 lei.

Şurubaru a câştigat procesul cu ANI

Gheorghe Şurubaru, unul din cei doi viceprimari ai municipiului Cluj-Napoca, a câştigat procesul cu ANI, care l-a declarat, în 2013, incompatibil.

La mijocul lunii iunie magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au decis să admită recursul viceprimarului, să caseze sentința Curții de Apel Cluj şi să anuleze raportul ANI, sentinţa fiind definitivă și irevocabilă.

Potrivit documentului citat, Şurubaru s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada 22 iunie 2010 - 30 mai 2013 întrucât a deţinut simultan funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca şi calitatea de administrator al S.C. Euro Divers S.R.L.

Steluţa Cătăniciu a pierdut procesul cu ANI

Deputatul clujean Steluţa Cătăniciu, acuzat că s-a aflat în conflict de interese pe vremea când era consilier local, a pierdut definit procesul cu ANI în luna noiembrie.

Potrivit inspectorilor ANI, Steluţa Cătăniciu, în calitate de avocat, a avut contracte de asistenţă juridică cu o firmă care închiriase un spaţiu de la primărie atât în 2008, cât şi în 2009. Cătăniciu s-a aflat printre consilierii locali care au votat în 2009 pentru atribuirea spaţiului către respectiva firmă.

Racolţa a pierdut procesul cu ANI

Steluţa Racolţa, consilierul judeţean găsit în stare de incompatibilitate la începutul lunii iulie 2014, a pierdut la începutul anului, în februarie, procesul împotriva raportului ANI.

Fosta PDL-istă, actuală PNL-istă în urma fuziunii celor două partide, a fost declarată incompatibilă deoarece a încheiat prin RSC Consulting, firma pe care o deţine, patru contracte de formare profesională în valoare de 32.400 lei cu societăţi sau instituţii aflate în subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean.

Doi foşti deputaţi clujeni, acuzaţi de ANI de conflict de interese

În 14 octombrie, Petru Călian şi Mircia Giurgiu, doi foşti deputaţi clujeni, au fost acuzaţi de ANI de conflict de interese administrativ, întrucât şi-au angajat rudele la birourile parlamentare.

Călian este acuzat că, în calitate de deputat, a încheiat în legislatura 2008-2012 un contract civil prin care și-a angajat soția în funcția de consilier în cadrul propriului birou parlamentar. La rândul său, Giurgiu ar fi încheiat şi el un astfel de contract, în aceaşi legislatură, prin care și-a angajat fratele în funcția de șofer în cadrul propriului birou parlamentar.

Şeful OPC Cluj a scăpat de urmărirea penală în dosarul "Mafia cărnii"

Cristian Nicula, şeful Comisariatului Regional Cluj al Oficiului pentru Protecţia Consumatorului (OPC), a scăpat în 13 ianuarie de acuzaţiile aduse de procurorii DIICOT în celebrul dosar "Mafia cărnii".

Dosarul a făcut vâlvă în martie 2014, când procurorii DIICOT au efectuat 102 de percheziţii domiciliare în 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă.

Şeful Biroului de Aprovizionare al Depoului Cluj, trimis în judecată de DNA

Şeful Biroului de Aprovizionare din cadrul SNTFC CFR Călători - STFC Depoul Cluj, Daniel Ninel Cosmineanu, a fost trimis în judecată în 8 aprilie, în stare de arest la domiciliu, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Cosmineanu este acuzat de săvârşirea a două infracțiuni de abuz în serviciu, de luare de mită şi de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Primele acţiuni ale procurorilor anti-corupţie în acest caz au fost demarate la finele anului trecut, când Cosmineanu a fost reţinut pentru 24 de ore în urma unor percheziţii efectuate în Capitală şi alte 11 judeţe.

Napoca Construcţii, trimisă în judecată de DNA pentru fraudă cu fonduri europene

Procurorii DNA Alba Iulia au dispus în 11 septembrie trimiterea în judecată a 15 inculpaţi, printre care şi societatea clujeană Napoca Construcţii, pentru fraudă cu fonduri europene.

Directorul companiei Napoca Construcţii şi societatea pe care o conduce sunt acuzaţi de tentativă la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, şi tentativă la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.