Judecătorii clujeni execută silit Ministerul Justiţiei

Dosarul prin care s-a deschis o acţiune de validare prin hotărâre judecătorească a popririi a fost înregistrat în 4 mai, anul curent, la Judecătoria Cluj-Napoca, sub numărul 10992/211/2012. Primul termen al procesului în care se judecă cei 117 creditori cu Ministerul Justiţiei, ca debitor, şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj, în calitate de terţ poprit, va avea loc în luna iulie.

În cererea de chemare în judecată, magistraţii şi grefierii clujeni se plâng că deşi au câştigat dreptul de a recupera aceşti bani prin numeroase hotărâri date de instanţe, acestea nu au fost puse în aplicare. "Prin sentinţele respective au fost admise acţiunile creditorilor formulate împotriva Ministerului Justiţiei, Curtea de Apel Cluj şi Tribunalul Cluj având ca obiect litigii de muncă, instanţa obligând pârâţii să ne plătească diferite drepturi salariale cuvenite prin aceste sentinţe. Ministerul Finanţelor Publice a fost obligat să aloce fondurile necesare plăţii sumelor menţionate", arată magistraţii şi grefierii în cererea de chemare în judecată. Este vorba de zeci de sentinţe pe care angajaţii din Justiţie le-au obţinut în favoarea lor în perioada 2007-2009, fiind vorba de bani proveniţi din prime şi sporuri anticorupţie ce nu le-au fost alocate.

Întrucât sentinţele nu au fost respectate de debitori, respectiv Ministerul Justiţiei şi Finanţele Publice, angajaţii Curţii de Apel şi ai Tribunalului Cluj au apelat la un executor judecătoresc, iar acum doresc validarea prin hotărâre a popririi celor 15.432.800 de lei, precum şi a sumei de 184.693 de lei, reprezentând onorariul expertului contabil şi cheltuielile cu executarea silită. Adresa de înfiinţare a popririi a fost făcută în 12 aprilie 2012 de către executorul judecătoresc Marin Manchievici. "Până acum, deşi a trecut termenul stabilit prin adresa de poprire, terţul poprit nu a dat nici un răspuns, dar nici nu a consemnat şi virat suma poprită", arată reclamanţii.

Până acum, statul le-a returnat angajaţilor din Justiţie doar o tranşă de 8,5% din banii pe care trebuie să îi recupereze, iar potrivit OUG nr. 71/2009, plata ar urma să se facă eşalonat, până în 2016. Magistraţii clujeni spun că anii şi procentele alese de guvern au fost stabilite "la întâmplare", fără a avea la bază un studiu de impact financiar. Mai mult, judecătorii arată că în 2010 s-a achitat tranşa de 8,5%, deşi "statul singur a stabilit că va plăti 33%", prin urmare nu mai au încredere că debitorii, respectiv Ministerul Justiţiei şi DGFP Cluj, îşi vor respecta angajamentul.

Magistraţii şi grefierii clujeni se plâng şi de scăderea nivelului de trai din cauza refuzului statului de a le respecta drepturile câştigate. "Subsemnaţii avem angajate credite la bănci sau la alte instituţii de creditare, aspect pe care debitorii nu îl contestă, situaţia acestora fiind cunoscută din declaraţiile noastre de avere care sunt publice, trebuind ca în această perioadă de criză în care au crescut semnificativ dobânzile şi s-a devalorizat moneda naţională subsemnaţii să suportăm o povară excesivă şi să plătim dobânzi imense", se arată în cererea magistraţilor şi a grefierilor. Aceştia fac referire şi la tăierile de salarii care i-au afectat, la fel ca pe toţi bugetarii din România. "Prin atitudinea debitorilor, nivelul nostru de trai a cunoscut scăderi semnificative, deoarece în această perioadă, pe lângă creşterea ratelor la împrumuturile contractate, a trebuit să suportăm şi diminuarea cu 25% a indemnizaţiilor în 2010, respectiv cu 15% din ianuarie 2011 până în prezent", arată reclamanţii în cauza care va fi judecată de colegii lor de la Judecătoria Cluj-Napoca.

Petru Urs, judecător şi purtător de cuvânt al Tribunalului Cluj, unul dintre cei 117 creditori din acest proces, a spus că singurele acţiuni pe care le are în instanţă sunt cele legate de salarii. "Se vor pune în executare nişte hotărâri legate de drepturi salariale", a spus judecătorul, întrebat ce urmăreşte, împreună cu ceilalţi magistraţi, în acest proces. Reprezentanţii DGFP Cluj nu au răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea scrisă a redacţiei cu privire la acest dosar. "Cererea este încă în lucru", au transmis aceştia.

Leafa lunară

Un judecător are o leafă lunară cuprinsă între 4.000 şi 10.000 de lei, în funcţie de vechime şi atribuţii de conducere.