Victimă a comunismului, bătaia de joc a “statului de drept”

Clujeanul Iosif Lupşan, care şi-a pierdut nouă ani din tinereţe în închisorile comuniste, şi-a pierdut orice speranţă de a primi despăgubiri morale de la statul român.

Deşi Tribunalul Cluj a decis în februarie 2010, după doi ani de proces, că fostul deţinut politic trebuie să primească 135.000 de euro pentru supliciile la care a fost supus, sentinţa a fost atacată de stat, reprezentat de Ministerul Finanţelor, la Curtea de Apel Cluj. În urma apelului făcut de stat, sentinţa Tribunalului a fost anulată, astfel că Lupşan a pierdut despăgubirile acordate de instanţa de fond. Cu toate că se află la vârsta senectuţii, fiind trecut de 82 de ani, Iosif Lupşan a găsit puterea de a continua lupta cu statul, atacând cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) sentinţa Curţii de Apel Cluj. În urmă cu mai puţin de două săptămâni, mai exact în 8 martie, instanţa supremă a respins recursul lui Iosif Lupşan.

"Domnul Lupşan este foarte afectat de ceea ce s-a întâmplat. Aşteptăm să vedem hotărârea şi ne pregătim să facem plângere la CEDO. Nu pot spune că mă surprinde decizia ÎCCJ de respingere a recursului nostru, dată fiind jurisprudenţa sa, deja conturată, în această materie. Este totuşi revoltător faptul că prin adoptarea Legii nr. 221/2009 s-a creat pentru foştii deţinuţi politici speranţa legitimă că vor fi despăgubiţi pentru prejudiciul moral suferit în urma executării unei condamnări politice sau internării în colonii de muncă în baza unor măsuri administrative, pentru ca apoi, prin declararea neconstituţionalităţii legii, să le fie respinse acţiunile promovate sub imperiul acestei legi", a declarat pentru ZIUA de CLUJ avocata Oriana Cristea-Lubinschi, reprezentanta lui Iosif Lupşan. Curtea Constituţională a declarat că articolul 5 al Legii nr. 221/2009 este neconstituţional, însă chiar acest text prevedea posibilitatea obţinerii de despăgubiri.

"Faptul că s-a declarat neconstituţional doar articolul 5 din lege şi s-a menţinut doar posibilitatea de a fi recunoscut caracterul politic al condamnării sau al măsurii administrative nu le aduce acestor oameni, prea puţini şi prea în vârstă, nici o alinare câtă vreme le este negată însăşi suferinţa şi posibilitatea de a obţine o compensare pentru ea. În ţări mai civilizate şi deopotrivă afectate de criza economică, astfel de despăgubiri s-au plătit. Cu siguranţă, CEDO va condamna statul român pentru acest abuz, argumentele fiind suficiente şi întemeiate. Din păcate însă, procedura în faţa Curţii durează foarte mult şi prea puţini dintre foştii deţinuţi politici vor apuca să se bucure de reparaţia legitimă care li se cuvine", a mai spus Oriana Cristea-Lubinschi.

Curtea de Apel Cluj, instanţa care i-a anulat lui Lupşan drepturile câştigate prin hotărârea Tribunalului Cluj, a motivat sentinţa prin faptul că fostul deţinut politic a primit deja despăgubiri în baza Decretului-Lege nr. 118/1990. Însă acest act normativ prevede doar repararea prejudiciului material, nu şi pe cel de ordin moral, iar sumele primite de la stat sunt mici, de 200 de lei pentru un an de închisoare în puşcăriile comuniste. Or, Tribunalul Cluj i-a acordat lui Iosif Lupşan doar despăgubiri morale, în valoare de 135.000 de euro, potrivit Legii nr. 221/2009, care avea tocmai menirea de a le oferi foştilor deţinuţi politici o compensaţie pentru suferinţele prin care au trecut. Avocaţii care au reprezentat în instanţe foşti deţinuţi politici spun că abuzul statului constă în faptul că s-a creat prin Legea nr. 221 dreptul la reparaţii, că instanţele au dispus compensaţii, însă apoi s-a declarat neconstituţionalitatea legii. Drept urmare, hotărârile deja pronunţate au fost anulate pe acest motiv al neconstituţionalităţii, şi nu pe fondul cauzelor. "Statul a făcut un artificiu şi a obligat puterea judecătorească să dea deciziile pe care le dorea. Însă instanţele puteau să ignore decizia de neconstituţionalitate şi să hotărască direct pe principiile CEDO, care au aplicabilitate directă. Din păcate, nu s-a întâmplat aşa şi instanţele au preferat varianta mai simplă, de a respinge cererile", a explicat avocata Oriana Cristea-Lubinschi.

Una dintre zecile de mii de victime ale comunismului

Iosif Lupşan a fost închis în perioada 1953-1962, în condiţii greu de imaginat. Povestea sa începe în anul 1949, când Lupşan, fiu de ţărani din judeţul Alba, se afla în clasa a XI-a. Liceanul a trăit alături de părinţii săi drama colectivizării şi împreună cu câţiva colegi ai săi s-a înscris în Liga Anticomunistă. Lupşan povesteşte că a participat la două întruniri ale acestei organizaţii, după care Liga s-a autodizolvat. Patru ani mai târziu, Lupşan, ajuns student la Facultatea de Medicină din Cluj, în anul III, a fost arestat în toiul nopţii şi dus la sediul Securităţii din Cluj, iar de aici a început supliciul. Lupşan a stat timp de nouă ani în penitenciarele din Jilava, Gherla, precum şi în colonii de muncă forţată la Cavnic, Baia Sprie şi în Delta Dunării. "Am reuşit să termin şcoala, să-mi încep profesia la o vârstă mult mai înaintată decât alţii, să-mi întemeiez o familie, cu toate că încă şi în ziua de azi mai am coşmarurile din acele vremuri", a mărturisit Iosif Lupşan.