Părintele Ioan Chirilă, şeful Senatului UBB

Alegerile din cadrul Senatului au început în cursul orei 10 dimineaţa, iar cei trei candidaţi şi-au prezentat fiecare programele şi viziune privind modul de organizare a comisiilor din cadrul forului. Imediat după prezentări, decanul de vârstă al Senatului, Vasile Cristea, cel care a condus şedinţa, i-a îndemnat pe senatori să voteze. "Senatul este constituit din 139 de membri, din care sunt prezenţi 127. Lipsesc nouă membri de la linia română şi trei de la linia maghiară", a spus Cristea înainte de a declara deschis procesul de votare. Totodată, el a anunţat şi existenţa a doi noi senatori. "În urma demisiei domnului Cătălin Baba de la FSPAC avem un nou membru în Senat, în persoana doamnei Delia Balaban, şi în urma demisiei academicianului Ioan Aurel Pop a fost ales ca membru în Senat Ovidiu Mureşan, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie", a precizat Cristea.

Preşedintele Senatului UBB a fost ales în două tururi, după ce iniţial nici unul dintre cei trei candidaţi nu a reuşit să obţină jumătate plus unu din voturi. După primul tur, profesorul Ioan Chirilă a avut 52 de voturi, Dan Şandor - 41 de voturi, iar Luminiţa Silaghi-Dumitrescu a obţinut 32 de voturi. În cel de-al doilea tur au intrat părintele Ioan Chirilă şi profesorul Dan Şandor, care a avut la şedinţa de Senat din 5 ianuarie un conflict cu fostul rector, Andrei Marga, cu privire la posturile de profesori titulari pentru cei care au împlinit vârsta de pensionare. "Ioan Chirilă a obţinut 73 de voturi pentru funcţia de preşedinte al Senatului, iar Dan Şandor 51 de voturi. Cei trei vicepreşedinţi ai Senatului sunt Alexandru Chiş, pentru linia română, Benedek Joszef, pentru linia maghiară, şi Christian Schuster, pentru linia germană", a precizat Vasile Cristea.

Părintele Ioan Chirilă a fost surprins de propunerea colegilor membri ai Senatului pentru a candida ca preşedinte al Senatului. "Am fost la început surprins de propunerea colegilor şi am fost responsabilizat îndeosebi prin ceea ce spuneau ei despre universitate, despre felul cum o văd şi despre valoarea pe care aceştia o exprimau cu privire la universitate. Toţi doreau o persoană ponderată, echilibrată şi capabilă să degaje un anumit tip de discurs, care să nu resusciteze anumite tare ale trecutului şi să identifice zonele pozitive pe care trebuie să construim", a declarat Chirilă. El a explicat şi modul în care va organiza comisiile Senatului. "După ce se va stabili lista comisiilor şi consiliilor în cadrul Senatului dăm posibilitatea fiecărui senator să îşi exprime opţiunea pentru o comisie. După ce se echilibrează comisiile vedem care este fondul oferit de Senat, constatând care sunt zonele în care trebuie să interacţionăm cu specialişti ai universităţii şi stabilim modalităţile de colaborare în care comisia îşi alege preşedintele", a precizat Chirilă.

Părintele Ioan Chirilă a avut o poziţie moderată cu privire la ruperea Mitropoliei Clujului. El a explicat în luna ianuarie că "graba unora de a reconfigura structurile celor două mitropolii" îşi are originea în modul în care s-a pornit la înfiinţarea Mitropoliei Clujului, care nu a fost, conform acestuia, "cel mai fericit". Preotul profesor a opinat că, pe de-o parte, o eventuală reorganizare ar fi trebuit discutată în prealabil într-o comisie specială a Sfântului Sinod, iar pe de altă parte, ar fi trebuit să se aştepte finalitatea deciziei de reformare administrativ-teritorială la nivel de stat, "despre care se vorbeşte insistent".