Clujenii muşcaţi de animale asaltează Spitalul de Infecţioase

Tratamentul antirabic este gratuit pentru clujeni, el fiind decontat unităţilor medicale de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate cu aproximativ 500 de lei pentru o persoană. Reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi de Siguranţă a Alimentelor (DSVSA) au identificat în acest an cinci animale bolnave de rabie (turbare - n. red.), care au fost eutanasiate.

Conform statisticilor Spitalului Clinic de Boli Infecţioase (SCBI) Cluj, 411 clujeni s-au prezentat la unitatea medicală cu muşcături sau zgârieturi de provenienţă animală. "Au predominat muşcăturile de câini şi de pisici, însă au existat şi muşcături de şobolan, hamster, porc sau cal. 373 de persoane au fost doar vaccinate împotriva rabiei, iar 38 au fost cu seroprofilaxie ( utilizare preventivă a unui ser care conţine anticorpi specifici, după o contaminare presupusă sau sigură cu un germene infecţios - n. red.) şi vaccin", au transmis reprezentanţii SCBI. Aceştia atrag atenţia clujenilor asupra necesităţii vaccinării pentru a preveni rabia. "Clujenii trebuie să se vaccineze în cazul în care sunt muşcaţi de un animal pentru că rabia este o boală incurabilă", a declarat Mihaela Lupşe, directorul medical al SCBI. În anul 2010 la SCBI au fost vaccinate antirabic 1.044 de persoane, dintre care cu seroprofilaxie au fost 91. Dintre aceste persoane, 898 au fost muşcate de câini, 106 de pisici, trei de şobolani, 10 de vulpi, dar şi de animale precum hamsteri, cai, lilieci, şoareci, porcuşori de Guineea, veveriţe, vaci sau porci.

Şi reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj atrag atenţia asupra pericolului pe care îl presupune o muşcătură de animal. "Recomandăm populaţiei ca la primele minute după ce au fost muşcaţi să meargă la Serviciul Antirabic de la SCBI pentru că, odată cu muşcătura, riscul nu este doar pentru rabie, ci şi pentru tetanos. Cazurile de tetanos au o evoluţie foarte severă, iar majoritatea cazurilor se soldează cu deces. La rabie nu există caz documentat de persoană care să fi supravieţuit bolii", a declarat Mihai Moisescu, directorul adjunct al DSP Cluj. La spital, pacienţilor li se dezinfectează rana, li se evaluează riscul de boală, iar apoi, în funcţie se situaţia fiecăruia, se administrează până la cinci doze de vaccin antirabic. "Cazuri de turbare nu au mai existat în ultimii 21 de ani. DSP, prin medicii de familie, face catagrafia tuturor persoanelor care au intrat în contact cu animalul", a adăugat Moisescu.

Clujenii trebuie să anunţe un medic veterinar şi DSVSA, care verifică starea de sănătate a animalului. "În acest an am avut cinci cazuri de boală: în ianuarie la un cal în Făgetul Ierii, din comuna Iara, şi în Jucu la un căţel muşcat de o vulpe turbată. În luna martie a fost diagnosticată o vulpe în Sâncraiu. De asemenea, a mai fost diagnosticată o altă vulpe cu rabie pe fondul de vânătoare din Cluj-Napoca, iar în luna iulie, o bovină din Turda, ca urmare a unei muşcături de vulpe", a declarat Alexandru Duma, directorul executiv al DSVSA Cluj. El a explicat că vulpea este principala sursă de rabie. "Situaţia epidemiologică este mai bună decât în anul 2008, când am avut peste 100 de focare de rabie", a spus Duma. La nivelul Clujului a început din acest an o vaccinare aerienă a vulpilor împotriva rabiei. Practic, cu ajutorul unui avion, în zonele locuite de vulpi este aruncată hrană-momeală care conţine vaccinul pentru animale. "În primăvară a demarat vaccinarea aeriană contra rabiei la vulpi. Suntem între primele 16 judeţe care se află într-un program finanţat cu fonduri europene în ceea ce priveşte acest tip de vaccinare. Noi am distribuit manual şi 1.500 de momeli în zonele limitrofe ale oraşelor", a precizat Duma, care crede că efectele vaccinării se vor observa în cinci ani, când se doreşte eliminarea rabiei la vulpi.

Ce este rabia

Rabia este o boală infecţioasă gravă care se transmite prins salivă de la animalele vertebrate la om. Virusul are o perioadă de incubaţie de aproximativ trei săptămâni şi debutează cu dureri localizate în zona muşcăturii, urmate de tulburări ale stării de spirit. Apare un sentiment de teamă, de hidrofobie (teama de apă - n. red.). Boala se mai manifestă şi prin febră, spasme dureroase, modificarea vocii, salivaţie intensă,
iar apoi prin encefalită, paralizie, tulburări respiratorii, iar într-un final duce la deces, motiv pentru care este foarte importantă vaccinarea antirabică.