45% dintre români regretă Revoluţia

Conform unui studiu al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategii, aproape două treimi dintre cei chestionaţi deplâng moartea dictatorului Nicolae Ceauşescu.

Sondajul “Revoluţia română din memoria socială” efectuat de institutul clujean IRES, condus de sociologul Vasile Dâncu, relevă o imagine deloc idilică a evenimentelor din decembrie 1989. “Revoluţia română din memoria socială este o poveste tristă, obscură, dar bună de închis între coperţile istoriei faptelor pozitive”, rezumă Dâncu.

Cei mai mulţi români (45%) consideră că ar fi trăit mai bine dacă nu era Revoluţia, faţă de 28% care cred că ar fi trăit mai rău. Pentru 16% dintre respondenţi, credinţa este că ar fi trăit la fel. 84% dintre români cred că este un lucru rău faptul că soţii Ceauşescu au fost executaţi fără o judecată corectă. Astfel, 94% consideră că aceştia ar fi trebuit să aibă parte de un proces corect. Mai bine de jumătate (55%) dintre cei care au făcut obiectul studiului IRES şi-au manifestat dezacordul pentru condamnarea la moarte a cuplului Ceauşescu, faţă de 21% care şi-au exprimat acordul.

Aproape două treimi dintre români (60%) regretă moartea lui Ceauşescu. La întrebarea “Cine credeţi că este vinovat pentru executarea soţilor Ceauşescu?”, 23% dintre cei intervievaţi au răspuns “Ion Iliescu”, 13% - “cei care au preluat puterea” şi 5% - completul de judecată. La 21 de ani de la Revoluţie, 61% dintre cei intervievaţi spun că, din punct de vedere al banilor, le merge mai prost, iar 24% - mai bine. Pentru 12% situaţia nu s-a schimbat.

Părerile sunt împărţite pe din două în ceea ce priveşte percepţia evenimentelor din 1989. 45% dintre cei intervievaţi cred că a fost revoluţie şi 45% consideră că am avut de-a face cu o lovitură de stat. Aproape două treimi (64%) cred că au existat influenţe externe în cazul Revoluţiei din 1989. Astfel, la întrebarea “Ce ţară credeţi că a intervenit la Revoluţie?”, 51% au răspuns Rusia, 13% - America şi 4% - Ungaria. Trei sferturi dintre români nu pot asocia Revoluţia cu termenul “fericire”, iar două treimi cu “mândrie”. În schimb, pentru 84% dintre cei intervievaţi cuvântul “durere” se potriveşte senzaţiei pe care o au când se gândesc la Revoluţie, iar pentru 66% - “dezgustul”. 64% dintre români cred că nu au existat terorişti la Revoluţie. Aproximativ acelaşi procent din populaţie nu poate identifica un vinovat pentru faptul că nu s-a aflat nici acum cine a tras în populaţie la Revoluţie.

“Asocierea amintirii Revoluţiei cu o serie de emoţii de bază sau emoţii secundare ne aduce în lumină o veritabilă traumă emoţională colectivă. Preponderenţa alegerii unor emoţii îndreptate spre interior, dar şi spre exterior ne arată că tema Revoluţiei are încă un potenţial conflictogen destul de puternic. Respingerea emoţiilor pozitive ca fericire şi mândrie şi preferinţa pentru cele negative ca durere, furie, dezgust, revoltă, regret, suferinţă sunt un indiciu pentru explicaţia unei memorări selective a informaţiilor congruente cu discursul despre revoluţie, dar şi cu experienţa lor socială din cele două decenii de crize sociale, începute cu Revoluţia română ca derapaj de la cursul normal al evenimentelor”, susţine Vasile Dâncu.

77% dintre români spun că nu au participat la vreo acţiune de stradă în acea perioadă. În ceea ce priveşte câştigul cel mai mare pe care îl au românii după Revoluţie, 36% au indicat “libertatea”, 18% - “dreptul la liberă exprimare” , 12% - “dreptul de a ieşi din ţară” şi doar 3% - democraţia. La polul opus, pierderea cea mai mare după Revoluţie o constituie locurile de muncă (24%), nivelul de trai (6%), industria (6%) şi siguranţa zilei de mâine (6%). Pentru majoritatea (62%), Revoluţia română ar trebui să rămână în istorie ca un eveniment pozitiv. În schimb, pentru 15% ar trebui să rămână ca un eveniment negativ. 53% dintre cei intervievaţi cred că crimele de la revoluţie ar trebui să se prescrie la două decenii de la evenimente, în vreme ce 40% susţin contrariul. 51% dintre români se consideră în grupul celor care au pierdut după Revoluţie şi doar 28% - în grupul celor care au câştigat.

“Vocaţia de cronicari şi de istorici pentru români s-a verificat şi la final, când am întrebat subiecţii dacă discuţia cu operatorul de interviu pe tema Revoluţiei le-a provocat un sentiment plăcut sau unul neplăcut. Amintirea, chiar compusă din emoţii negative, se pare că este una care produce plăcerea de a comunica. O aplecare spre masochism sau poate nevoia de dialog şi căutarea aprobării sau compasiunii. Revoluţia română din memoria socială este o poveste tristă, obscură, dar bună de închis între coperţile istoriei faptelor pozitive”, susţine preşedintele IRES, sociologul Vasile Dâncu.

Sondajul IRES a fost realizat pe un eşantion de 1.476 de indivizi majori, în perioada 19 - 20 decembrie 2010. Eroarea maximă tolerată este de 2,7%.