Autorizaţii după criterii misterioase

Administraţia clujeană eliberează autorizaţiile de construire după criterii cel puţin misterioase. ZIUA de Cluj a analizat patru cazuri distincte, unde termenele de eliberare a autorizaţiilor diferă de la cer la pământ.

Un proiect imobiliar de două milioane de euro este ţinut în loc de nouă luni, supraetajarea unei case este întârziată de doi ani, un bloc ridicat într-o zonă rezidenţială a fost avizat în mai puţin de două luni, iar un alt imobil, de şase etaje, a primit aprobările în câteva luni. 

 

Profesorul Tiberiu Cocheci şi asociaţii săi, care au solicitat aprobări pentru ridicarea unor case cu două etaje în cartierul Andrei Mureşanu,  sunt amânaţi de Comisia de Urbanism din cadrul Primăriei de peste nouă luni. în martie 2007, Cocheci a depus documentaţia necesară pentru obţinerea autorizaţiei.

 “Am trecut prin trei şedinţe ale Comisiei de Urbanism. La toate a fost refuzat proiectul”, spune Tiberiu Cocheci. Acesta a precizat că, deşi arhitecţii din comisie au aprobat de la bun început proiectul, singurul care s-a împotrivit a fost viceprimarul Popa, care a reclamat faptul că în zonă nu pot fi construite blocuri.

Tiberiu Cocheci are în vedere ridicarea, pe un teren de 2.000 de metri pătraţi de pe strada Mikszat Kalman, a unui proiect imobiliar de două milioane de euro. “Construim locuinţe individuale înşiruite, cu două etaje.

De la Primărie ne-au respins şi ne-au transmis că în zonă nu se construiesc blocuri, deşi în proiect şi la şedinţe am arătat că nu construim blocuri”, mai spune Cocheci. Conform certificatului de urbanism, pe parcela din Andrei Mureşanu sunt permise construcţiile care au maxim două etaje. “Noi ne încadrăm perfect,  deoarece dorim să construim case înşiruite, în regim de condominium”, a mai explicat Cocheci.

Peste drum de terenul pe care îl deţine Tiberiu Cocheci s-a construit însă un imobil care are trei etaje. La mai puţin de 50 de metri distanţă, pe strada Constantin Nottara, s-au edificat o serie de imobile care au trei sau patru etaje. “Cu certificatul de urbanism ne-a luat cam două luni ca să primim autorizaţia de construire”, a declarat proprietarul imobilului de pe strada Constantin Nottara, numărul 11.

 

Doi ani pentru o supraetajare

 

Levente Kun deţine o casă pe strada Deva, în apropierea Parcului Central. Acesta a povestit că, în urmă cu doi ani, a început demersurile pentru supraetajarea imobilului. “Am umblat doi ani de zile la Primărie, pentru autorizaţie, apoi am renunţat, pentru că refuzau să mi-o elibereze”, a afirmat Kun.

Bărbatul spune că proiectul său a fost refuzat de Comisia de Urbanism de nu mai puţin de cinci ori. “O dată îmi spuneau să fac ferestre rotunde, o dată îmi spuneau să le fac pătrate”, a explicat Kun. De asemenea, el a mai declarat că la ultima şedinţă a Comisiei de Urbanism, după ce a refăcut proiectul de cinci ori, i s-a spus că viitorul imobil va face umbră Parcului Central.

 “Asta e deja o aberaţie, deoarece în zonă s-a construit şi Hotelul Sport. Ăla nu face umbră?”, s-a întrebat retoric clujeanul. După doi ani în care a plătit nu mai puţin de 13.000 de lei pentru proiecte şi documentaţii, Levente Kun a renunţat la a-şi supraetaja casa.

 

Bloc între case, autorizat într-o lună

 

Alte imobile, pe de altă parte, primesc avizările în timp record. în cercurile restrânse ale arhitecţilor, colegii care reuşesc performanţa de a obţine o autorizaţie de construire într-o lună sau două sunt denumiţi “arhitecţii-săgeată”.

Un astfel de arhitect a reuşit să obţină autorizarea blocului dintre case, de pe strada Caraiman, numerele 9-9A. Simion Foitoş, beneficiarul autorizaţiei de construire, a cumpărat terenul în luna mai. în luna iulie a depus actele la Primărie, iar în august a obţinut autorizaţia de construire. Vecini imobilului au reclamat în repetate rânduri faptul că imobilul, care în acte apare ca având două etaje, are în realitate patru. Inspectorii Primăriei au şi amendat beneficiarul construcţiei.

Cu toate acestea, în urmă cu trei săptămâni consilierii locali au fost la un pas de a aviza din nou construcţia ilegală de pe strada Caraiman. Un alt caz care a stârnit reacţii din partea vecinilor este cel al unui proiectul imobiliar de pe strada Viilor. Acolo, Primăria a avizat în timp record construirea unui bloc de şase etaje, pe amplasamentul unui teren de tenis şi al unui parc de joacă.

Locatarii blocului din apropiere s-au trezit săptămâna trecută că la nu mai puţin de patru metri de apartamentele lor a fost săpată o groapă imensă. în urma sesizărilor făcute de locatari, reprezentanţii Inspectoratului Teritorial în Construcţii au oprit lucrările şi au stabilit că groapa care servea ca fundaţie a viitorului bloc a periclitat siguranţa blocului vecin.

 

 

Procesul de autorizare

 

Conform legislaţiei, primul pas pentru obţinerea unei autorizaţii de construire este solicitarea unui certificat de urbanism.  “Acesta se obţine relativ uşor, termenul maxim este 30 de zile. Având în vedere că este un act cu caracter informativ, nu sunt probleme”, a declarat Raimonda Boian purtătorul de cuvânt al Primăriei.

în certificatul de urbanism sunt prevăzute actele necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi caracteristicele zonei, adică limitările în ceea ce priveşte conformaţia imobilelor. “Proiectantul, în baza certificatului de urbanism, face o propunere Comisiei de Urbanism, care analizează proiectul şi documentaţia”, a mai explicat Boian. Ea a mai menţionat că nu există o estimare a duratei medii de aşteptare pentru ca un proiect să fie analizat de Comisia de Urbanism.

 “Totul depinde de cât de complet este dosarul, dacă proiectul respectă Planul Urbanistic General şi Certificatul de Urbanism. Sunt multe cazuri în care documentaţia este incompletă sau la dosar nu sunt toate avizele necesare”, a mai spus Raimonda Boian. Pe de altă parte, arhitectul Şerban Ţigănaş, şeful Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Transilvania, susţine că există mari probleme în ceea ce priveşte durata de eliberare a autorizaţiilor de construire.

 “Nu am aşteptat pentru nici un proiect un an. Există însă probleme cu autorizările, iar vina este şi a noastră, a arhitecţilor, pentru că uneori nu avem dosarele complete, dar şi a administraţiei”, a spus Ţigănaş. în opinia sa, Primăria ar trebuie să îşi dubleze numărul de angajaţi în sectorul urbanism. “Există o cerere foarte mare şi Primăria nu face faţă”, a mai explicat el.

 

“Vrem să ne creştem copiii în parc, nu pe beton”

 

Cinci locatari ai blocului de pe strada Viilor numărul 23 vor participa la şedinţa de consiliu local de astăzi. Aceştia vor supune atenţiei consilierilor locali şi primarului Emil Boc cazul unei construcţii care se edifică pe un fost teren de tenis şi un loc de joacă, în imediata apropiere a blocului.

 

Camelia Kun, una dintre locatarele blocului, a trimis pe adresa redacţiei ZIUA de Cluj o scrisoare adresată primarului Emil Boc. “Domnule primar, ar fi trebuit să vedeţi panica din ochii băieţelului meu care se uita pe geam şi vedea cum un excavator săpa o groapă imensă pe locul unde el, cu ceilalţi copii, construia castele de nisip”, se spune în scrisoarea adresată primarului.

De asemenea, Camelia Kun mai solicită Primăriei să oprească distrugerea locurilor de joacă din zonă. “Vrem să ne creştem copiii într-un parc, nu pe beton”, mai adaugă clujeanca. Ea a declarat că, în cazul în care Primăria nu va opri definitiv lucrările de construire, va protesta alături de copiii săi.

 “Alături de alţi părinţi ne vom lua copiii şi vom protesta lângă groapă. Pe noi poate nu ne veţi auzi, dar glasul copiilor…”, se mai arată în scrisoare.

 

Lucrări periculoase

 

Peste 30 de locatari ai blocului învecinat cu viitoarea construcţie au ieşit în stradă marţea trecută pentru a protesta. Aceştia reclamau faptul că lucrările au afectat blocul în care locuiesc. Starea lucrărilor a fost verificată de inspectorul-şef adjunct al Inspectoratului Teritorial în Construcţii (ITC), Radu Cosma.

Conform acestuia, lucrările de excavare au pus în pericol structura de rezistenţă a imobilului învecinat. Primarul Emil Boc a decis ca lucrările de construire să fie sistate, iar terenul să fie adus la starea iniţială, prin astuparea fundaţiei săpate de constructor.

 Unul dintre beneficiarii construcţiei şi patronul HV Imobil Construct, Vasile Pop, spune că nu a fost înştiinţat de Primărie despre stoparea lucrărilor. “Documentaţia este analizată de Inspectoratul în Construcţii, dar încă nu am primit înştiinţare de la Primărie”, a declarat Pop.

 

Vină împărţită între arhitecţi şi Primărie

 

 “Nu am aşteptat pentru nici un proiect un an. Există însă probleme cu autorizările, iar vina este şi a noastră, a arhitecţilor, pentru că uneori nu avem dosarele complete, dar şi a administraţiei. Există o cerere foarte mare şi Primăria nu face faţă”, a explicat Şerban Ţigănaş, şeful Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Transilvania.