Emil Boc: ”Interzicerea accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale NU este soluția corectă. Copiii nu dispar din lumea digitală. Ei ocolesc regulile”

La Comitetul European al Regiunilor, în cadrul dezbaterii pe tema protecției minorilor în mediul online, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut că interzicerea accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale nu reprezintă o soluție pentru protecția reală și eficientă a acestora în mediul online.

”Copiii au dreptul de a fi protejați online în același mod ca și offline. Copiii nu ar trebui să fie nevoiți să aleagă între siguranță și participare în lumea digitală. Protecția trebuie să fie sistemică, nu lăsată doar pe seama copiilor sau a părinților. Copiii ar trebui să fie protejați împotriva pericolelor online, fiind în același timp abilitați să beneficieze de tehnologiile digitale. În această privință, nu există niciun dezacord. Însă o simplă interzicere a accesului copiilor la rețelele sociale nu este soluția corectă. Nu pentru că riscurile sunt mici. Acestea sunt reale. Ele sunt grave”, a declarat primarul Emil Bic. 

Acesta a transmis că interzicerea accesului nu elimină riscul, ci îl deplasează. ”Interdicțiile creează iluzii de siguranță. Franța dezbate o interdicție sub 15 ani. Danemarca a convenit asupra unui prag similar. Australia a mers chiar mai departe, interzicând accesul sub 16 ani începând din 2025. Aceste decizii sunt motivate de preocupări legitime.

Copiii nu dispar din lumea digitală. Ei ocolesc regulile.

Dar trebuie să ne punem o întrebare sinceră: Ce se întâmplă a doua zi după interdicție?
Copiii nu dispar din lumea digitală. Ei ocolesc regulile. Ei pot folosi: date de naștere false, conturile părinților, VPN-uri, Platforme nereglementate, spații criptate și anonime. Și acolo, ei sunt și mai puțin protejați. Așa cum a avertizat sociologul Zygmunt Bauman: "Interdicțiile nu elimină comportamentul - ci îl împing în umbră".

Copiii trăiesc deja online - sarcina este să îi protejăm acolo. Viața digitală nu mai este opțională.
Este locul în care copiii: învață, comunică, își construiesc identitatea, participă la viața socială. A-i exclude complet până la 15 sau 16 ani înseamnă a-i deconecta de la realitate, nu a-i proteja.”, a transmis edilul Clujului. 

Emil Boc a propus un acces responsabil la internet și rețelele sociale în ce îi privește pe minori. Avem nevoie de un acces responsabil, nu de interzicere. O abordare mai inteligentă: reglementam accesul, nu existența rețeleor sociale.

În loc să interzicem, ar trebui să analizăm unele opțiuni:
1. Verificarea obligatorie pe baza identității pentru a deschide un cont
- Nu anonimatul.
- Nu vârsta autodeclarată.
- Ci identitate verificată prin sisteme de încredere.
Coreea de Sud a demonstrat că accesul legat de identitate reduce drastic conturile false și abuzurile. Germania solicită deja verificarea fiabilă a vârstei pentru serviciile digitale sensibile.

2. Conturi adecvate vârstei, nu fără conturi
Copiii nu au nevoie de platforme pentru adulți. Ei au nevoie de medii sigure pentru copii:
- Contact limitat cu străinii,
- Fără amplificare algoritmică,
- Fără publicitate direcționată,
- moderare puternică în mod implicit.
Este exact ceea ce promovează principiile UE privind proiectarea adaptată vârstei.

3. Educație în loc de excludere
Competențele digitale trebuie predate copiilor înainte să se confrunte cu riscuri - nu după. Școlile trebuie să predea copiilor :
- Cum să recunoască cyberbullying-ul,
- Cum să raporteze abuzurile,
- Cum să identifice conținutul fals și manipularea inteligenței artifciale.
- Reziliență digitală și să ofere sprijin emoțional
Interzicerea accesului nu învață nimic. Educația construiește reziliență.

4. Responsabilitatea platformei, nu vinovăția părinților
Părinții nu pot lupta singuri împotriva algoritmilor.
Platformele trebuie să fie obligate prin lege să:
- Să detecteze conturile false și bot-urile,
- să prevină grooming-ul asistat de inteligența artificială,
- să acționeze imediat în cazul rapoartelor care implică minori.
Acesta este domeniul în care reglementarea ar trebui să fie puternică - nu în detrimentul incluziunii sociale a copiilor.

Riscul interzicerii: frustrare, excludere, ilegalitate O interdicție totală trimite un mesaj periculos:
"Nu sunteți de încredere. Sunteți excluși". Acest lucru creează: frustrare, comportament secret, utilizarea de platforme ilegale sau nesigure, pierderea supravegherii din partea unui adult. Nu protejăm copiii pretinzând că lumea digitală nu există”, a punctat Boc. 

”Protecția nu înseamnă interdicție. Siguranța nu înseamnă tăcere. Educația este mai puternică decât excluderea. Interdicțiile sunt simple. Reglementarea inteligentă este mai dificilă - dar eficientă. Dacă vrem să protejăm copiii, trebuie să o facem: să le permitem accesul la spațiul public digital, dar cu garanții puternice și educație reală!”, a concluzionat primarul din Cluj-Napoca în cadrul dezbaterii.