Președintele CNCD: "Aspectul fizic și cât de branduit se îmbracă elevul sunt principalele motive de hărțuire în școli"

Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării (CNCD), spune că primele două elemente indicate de către părinți și profesori ca motive de hărțuire în școli sunt aspectul fizic și modul în care se îmbracă elevii.

„Discriminarea, din păcate, este prezentă în școli sub forma hărțuirii”, iar primele două elemente indicate de către părinți și profesori ca motive de hărțuire sunt aspectul fizic și modul în care se îmbracă elevii, a declarat președintele Consiliului Național al Discriminării, la Digi24.ro.

„Primul motiv este aspectul fizic și al doilea motiv cel mai des întâlnit este cum se îmbracă elevul, adică ce posibilități are, cât de branduit se îmbracă sau nu. Și aceste motive stau la baza faptelor de hărțuire în majoritatea cazurilor”, a afirmat Csaba Asztalos, potrivit edupedu.ro.

Președintele CNCD a spus că datele fac parte dintr-o cercetare a instituției, aplicată la nivel național acum 2-3 ani. Acesta a precizat că anul trecut instituția a primit 945 de petiții și, cu privire la educație, „am avut 91 de plângeri care vizează posibile fapte de discriminare din sistemul de educație, diferite tipuri de discriminare, nu neapărat formele de hărțuire. Dar în orice societate sunt substanțial mai puține plângeri decât cazuri de discriminare, adică este o formă de subraportare a faptelor de discriminare”. 

Asztalos a afirmat că a constatat „o deschidere din partea cadrelor didactice și a școlilor pe acest palier, după care este un grad de necunoaștere, lipsă de resurse din partea părinților, lipsă de asistență juridică sau chiar și psihologică pentru a merge și a depune o petiție la CNCD sau la instanța de judecată. Teama de repercusiuni, din nou, este o cauză care conduce la lipsa de inacțiune în aceste cazuri. Teama că va avea parte de un tratament advers ulterior, dacă depune o plângere. Mai pe limba noastră, o răzbunare ca un tratament advers, o răzbunare din partea colegilor. Ceea ce se întâmplă și la locul de muncă”. 

„Statul ar avea obligația, și aici mă refer la Guvern, la Ministerul Educației, să măsoare acest lucru [bullyingul], să colecteze date cu privire la hărțuirea în școli, cu privire la discriminarea în școli și, din păcate, nu avem astfel de sondaje de opinie și nici o colectare de date pe plângeri. Este destul de deficitar. Dar practic ar fi ca statul la 2 ani, la 3 ani, dacă nu în fiecare an, să măsoare sociologic sistemul de educație, problemele cu care se confruntă elevii, părinții, profesorii și în cadrul unor astfel de studii sociologice să măsoare și percepții și atitudini”, a adăugat președintele CNCD.