În februarie se decide soarta noului plan-cadru pentru învăţământul gimnazial

Elaborarea noului plan-cadru pentru învăţământul gimnazial se apropie de final. În cursul lunii februarie, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS) va organiza o dezbatere finală pe această temă. Atât dascălii clujeni din învăţământul preuniversitar, cât şi cei din învăţământul superior se arată nemulţumiţi de noile prevederi.

MENCS va organiza pe 16 februarie dezbaterea finală privind documentul care prevede ce discipline vor fi introduse în programa elevilor din clasele V-VIII şi câte ore îi vor fi alocate pe săptămână fiecărei materii. La sfâşitul lui 2015, ministerul a lansat în dezbatere publică trei propuneri de plan-cadru pentru învățământul gimnazial, iar timp de o lună toţi cei interesaţi au avut posibilitatea de a participa la această consultare.

Conform noilor propuneri, disciplina limba si literatura română ar pierde o oră la clasa a V-a, în toate cele trei variante elaborate. Printre materiile care ar avea de "suferit" se numără şi istoria, care în toate cele trei propuneri, are alocat un număr mai mic de ore faţă de cel prevăzut în documentul actual.

Alte modificări comune planurilor puse în dezbatere constau în scoaterea limbii latine ca materie pentru clasele a VIII-a, precum și introducerea unor discipline noi, care inlocuiesc cultura civică: educație pentru drepturile copilului (clasa a V-a), educație interculturală (clasa a VI-a), educație pentru cetățenie democratică (clasa a VII-a) și educație economică (clasa a VIII-a). Tehnologia informației și a comunicațiilor devine obligatorie, iar religia rămâne neschimbată.

Dascălii clujeni, nemulţumiţi de propunerile-cadru

În cadrul unei dezbateri organizate de Inspectoratul Şcolar Cluj, dascălii au identificat mai multe punctele slabe ale acestor variante: programul de studiu obligatoriu centralizat, univoc pentru toți elevii din România care duce la imposibilitatea conturării unui parcurs școlar specializat, în virtutea unui principiu al descentralizării; imposibilitatea efectivă de organizare interdisciplinară și trans-disciplinară datorată unui număr mare de discipline specializate pe fiecare an de studiu (16-17); alocarea unui număr prea mic de cursuri opționale; fragmentarea perspectivei curriculare și a dezbaterii aferente pe cicluri de școlarizare, ceea ce nu permite o viziune de ansamblu asupra finalităților și competențelor disciplinelor care le formează.

La nivelul județului s-a hotărât înaintarea către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a unui adrese care să propună elaborarea unei noi variante de plan cadru, alta decât cele trei puse în dezbatere.

Şi profesorii de la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai s-au arătat nemulţumiţi de propunerile de plan cadru lansate de Ministerul Educaţiei, susţinând că o singură oră de istorie pe săptămână nu este suficientă.

Aceştia susţin că dacă nu este predată timp de două ore în fiecare săptămână, atunci poate ar fi mai bine să se renunţe de tot la această materie. "Dacă nu este predată în condiţii decente, timp de 2 ore pe săptămână, pe parcursul întregului ciclu gimnazial, cum s-a practicat decenii la rândul şi cum se mai predă în atâtea ţări ale lumii, atunci poate ar fi mai bine să renunţăm la istorie de tot", au spus aceştia.