Elevi bolnavi şi emoţii pentru rezultatele de la examene. Cum învaţă elevii de la Eminescu în spaţii improprii

Fiind obligaţi să îşi ţină orele în spaţii improprii, elevii şi profesorii liceului Eminescu se tem că procesul de învăţare va fi afectat de faptul că materia nu este predată “ca la carte”, iar rezultatele la examenele naţionale nu vor fi cele scontate. În plus, tot din cauza condiţiilor nefavorabile, mai mulţi elevi s-au îmbolnăvit.

Neavând cum să îşi desfăşoare activitatea în spaţiile care se află în plin proces de reabilitare, elevii şi profesorii Liceului Teoretic „Mihai Eminescu" au fost relocaţi, încă din septembrie, într-un spaţiu improvizat. Mai exact, aceştia îşi desfăşoarî activitatea într-un fost cămin al Colegiului Tehnic „Anghel Salygni", unde dormitoarele au fost transformate, peste noapte, în săli de clasă. Având în vedere destinaţia iniţială a imobilului, încăperile sunt extrem de înguste: băncile stau atât de înghesuite, încât elevilor din ultimul rând le este aproape imposibil să iasă la tablă, iar materialele didactice nu îşi găsesc locul în noile săli. În plus, spaţiile nu respectă normele sanitare impuse.

"Am solicitat ajutorul celor de la DSP, care au venit şi au verificat toate spaţiile şi, în conformitate cu procesul verbal întocmit, metri cubi de aer respirabil într-o încăpere este pentru 16 elevi, în condiţiile în care, în unele clase, numărul lor este dublu", a explicat Simona Dobrescu, directorul liceului.

În plus, mai mulţii copii s-au îmbolnăvit. "Sunt cazuri de elevi care au avut afecţiuni cronice pe care le-au dezvoltat ulterior din cauza condiţiilor de aici. Avem şi o fetiţă cu probleme, care în momentul în care am fost mutaţi aici a intrat în depresie, nu şi-a mai recunoscut colegii şi clădirea şi, după câteva intervenţii de spitalizare, părinţii au solicitat şcolarizarea la domiciliu. Mai sunt şi alte cazuri, nu atât de grave, însă condiţiile de aici exercită asupra copiilor o presiune şi se vede acest lucru în comportamentul lor, fiind mult mai agitaţi", a precizat Dobrescu.

Copiii sunt nevoiţi să înveţe chimie fără ustensilele de laborator şi experimentele practice specifice, biologie fără mulaje sau planşe ajutătoare sau geografie fără hărţi şi atlase. Obişnuiţi cu video-proiectoare, spaţii generoase şi o sumedenie de materiale auxiliare, elevii învaţă acum doar din explicaţiile profesorilor, iar pentru ca orele să devină mai interesante şi interactive, smartphone-urile sunt folosite ca materiale didactice. Unii profesori se plâng de spaţiile înghesuite şi de lipsa materialelor didactice, în timp ce alţii sunt îngrijoraţi chiar şi pentru performanţele elevilor. Dascălii mărturisesc că nu au cum să îţi ţină orele de curs la nivelul la care ar trebui, din cauza condiţiilor improprii în care îşi desfăşoară activitatea.

"În şcoala noastră aveam condiţii pentru orice disciplină. Aveam cabinetele noastre, aveam spaţii pentru diferite activităţi cum ar fi pregătirea grupelor de excelenţă care ne propulsează spre performanţă. Orele de limba franceză se desfăşurau cu ajutorul suporturilor didactice de gen laptop, calculatoare, videoproiectoare, documente, iar acum profesorul a rămas un document autentic, un monument instoric care încearcă să compenseze, dar pentru a învăţa o limbă străină nu este suficient. De asemenea, nu avem la îndemână dicţionarele pe care le utilizam la oră, fiecare elev având în faţă un dicţionar. Totuşi, am încercat să ne descurcăm, să nu ne pierdem speranţa. Şi atunci, singura soluţie pe care am găsit-o e că telefoanele copiilor devin dictafoane, surse de informare şi astfel încercăm să compensăm ce am pierdut, dar este un compromis pe care noi îl acceptăm foarte greu. Aceşti elevi, de clasa a XII, au avut deja o probă de bacalaureat pentru că ei au o probă internaţională, în limba franceză, BAC-ul lor a început în clasa a XI-a, l-au luat cu succes, şi urmează să mai treacă peste trei probe specifice pentru a obţine această diplomă care le va da drepturi egale cu toţi francofonii europeni. Eu, sincer, am temeri pentru cum vom reuşi să ducem la bun sfârşit toat aceste probe; temerea mea se orientează spre o eventuală dezamăgire pentru că nu toţi suntem foarte puternici din punct de vedere psihic", a precizat Ildiko Pop, profesoară de franceză.

Bunurile școlii au rămas în vechea instituție și sunt depozitate la demisol sau chiar în curte, în condițiile în condiţiile nu sunt tocmai optime, deoarece pereții sunt infiltrați cu apă, tencuiala se desprinde de pe pereți, iar clădirile nu mai au acoperiș de câteva luni bune. Şi elevii se tem de faptul că noile condiţii le vor afecta rezultatele. Marie-Rose Kristine Pop, spre exemplu, este olimpică internaţională la limba franceză; dacă până acum, tânăra nu îşi făcea probleme în privinţa rezultatelor excepţionale pe care le-a obţinut, aceasta mărturiseşte că situaţia s-a schimbat complet din momentul în care au fost mutaţi în noua locaţie. "Înainte credeam că doar profesorii sunt responsabili pentru o educaţie de calitate, însă acum pot să spun că mi-am schimbat părerea la 180 de grade. Este vorba şi despre starea de spirit a tuturor, care se reflectă şi în învăţătura noastră, în performanţele pe care le putem dobândi. Profesorii încearcă să îşi ascundă frustrările, în schimb noi le resimţim. În lipsa materialului didactic, programul este sacrificat; mai ales pentru noi, clasa de a XII-a, diferă această performanţă şi pregătirea, faţă de ceea ce am avut înainte. Într-o oarecare măsură, cred că îmi va afecta performanţa în viitor pentru că chiar dacă noi ne păstrăm perseverenţa şi motivaţia, tot se va reflecta fără doar şi poate", a explicat eleva.

În clădirea care aparţine liceului Salygni învaţă acum elevii din gimnaziu şi liceu, în timp ce, din noiembrie, micuţii din clasele primare au fost mutaţi în clădirea seminarului teologic ortodox.