Bugetul public acordat copiilor. Cum se clasează Clujul

Concluzia cercetării realizate de Fundaţia Salvaţi Copiii scoate la suprafaţă discrepanţele de nivel de educaţie între regiuni şi mai mult de atât. În plus, studiul arată că deşi i se spune "costul per elev", banii se duc, de fapt, la salariile profesorilor şi la plăţile facturilor pentru utilităţile din şcoli.

"Studiul se referă la sumele alocate şi cheltuite din bugetele publice care contribuie la aplicarea drepturilor copilului. Asigurarea vizibilităţii şi analiza acestor sume reprezintă o obligație a autorităților, care decurge din aplicarea articolului 4 al Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. (...) În acest moment, aplicarea legislației din domeniile învățământului, sănătății și asistenței sociale este mai curând dependentă de finanțele publice. Alocările destinate acestor domenii suferă fluctuații importante de la un an la altul. De multe ori, nu sunt asigurate resursele necesare pentru îndeplinirea obligațiilor ce revin autorităților locale și centrale în aceste domenii. Analizarea bugetului copiilor poate face trecerea de la o abordare financiar-contabilă, la una centrată pe înțelegerea efectelor pe care politicile publice le au asupra copiilor. (...) În condiţille în care acum se discută și bugetul pe 2016, poate că această cercetare va constitui un material de analiză și de îmbunătățire a ceea ce Guvernul dorește să facă în continuare", a afirmat Gabriela Alexandrescu.

În ultimii şapte ani, cheltuielile au suferit variaţii mari din cauza crizei economice. În 2008, statul a cheltuit în acest sens 11,48% din bugetul general consolidat, în timp ce în 2014 efortul a fost de 9,14%, iar anul 2013 a adus cel mai redus nivel al cheltuielilor pentru educație, de numai 8,06% din bugetul general consolidat. Anul trecut, Bucureşti, Cluj şi Harghita au depăşit de pragul de 5.000 de lei, în timp ce judeţe precum Vaslui sau Bacău au avut finanţări mai mari de 4.000 de lei. "Datele analizate de Salvați Copiii arată că, în anul 2008, în topul alocării banilor pentru educație se afla municipiul București, care a cheltuit 5.262 lei/an/beneficiar, în timp ce județul Constanța a avut cea mai mică sumă medie cheltuită - de 2.914 lei/an/beneficiar. În 2014, cheltuielile medii cresc (date fiind descentralizarea și efectele câștigării drepturilor salariale în instanță), iar Bucureștiul continuă să aibă cea mai mare sumă medie cheltuită pentru învățământ (5.667 lei/an/beneficiar), însă și județele Cluj și Harghita trec de pragul de 5.000 lei/an/beneficiar. Sunt însă și județe care au păstrat cheltuielile sub suma de 4.000 lei/an/beneficiar, precum Vaslui, Prahova, Mureș, Giurgiu, Constanța și Bacău", potrivit 'Salvați Copiii'.

Cercetarea relevă că, la nivel local, calcularea costului standard per elev conform metodologiilor Ministerului Educației nu reușește să asigure un caracter echitabil pentru finanțarea învățământului. Problemele sunt în special în zonele defavorizate, acolo unde insuficiența resurselor îi face pe copiii extrem de vulnerabili.