Câte ceva despre toate acestea...

Acum mai bine de un an am luat hotărârea de a nu mai scrie editoriale. Sau, mai bine-zis, de a nu mai publica texte decât adunate sub formă de carte. Motivul, principal, a fost acela că scena net-ului românesc adună prea multă prostie, incultură şi mai ales, ură. Pe vremea când eu am început gazetăria, nu oricine putea să publice un text, cu atât mai greu un editorial.

Astăzi, oricine poate face asta şi, mai groaznic, oricine poate, la adăpostul anonimatului să emită comentarii şi judecăţi. Ori, în aceste condiţii am renunţat. De-a lungul timpului, în cei 25 de ani de scris articole, recenzii, eseuri, poeme am avut şansa ca asupra lor să se pronunţe, în scris oameni de seamă ai Marii culturi româneşti, de la Mircea Zaciu, Mircea Ivănescu, Adrian Marino, Alexandru Vlad, Ion Mureşan, sau mai recent Eugen Simion, Gabriela Adameşteanu şi alţii, cărora le mulţumesc pentru aprecieri. Ori acestea existând deja, m-am gândit că ar fi pierdere de timp să caut să aflu părerea unor domni/doamne/domnişoare care de obicei nu fac altceva, pe toate reţelele de socializare, decât să reverse uriaşe valuri de invidie şi ură. În fond, eu sunt un asocial, trebuie să recunosc, aşa că ultimul gând al meu ar fi să... socializez. Deci, nu voi mai scrie, aşa cum nici nu citesc nimic din ceea ce se întâmplă în mediul/presa virtuală. 

Totuşi, iată, datorită imensului val de comentarii pe care le-a stârnit emisiunea mea, "Realitatea românească", cu dl. Traian Băsescu mă obligă să spun câteva lucruri:

1. Nu sunt un "profesionist" tv. Dar am considerat că este, în societatea noastră, complet lipsită de dezbatere publică, nevoie de o emisiune de genul "realităţii româneşti"
România reală este chiar biografia noastră. Minciună, tristeţe, disperare, bucurie, dezamăgire... Oameni care mint, politicieni care manipulează; scriitori, minţi luminate, cetăţeni cinstiţi, nume celebre care se ascund în anonimat; tineri şi vârstnici, personalităţi şi personaje, instituţii credibile sau compromise, o nebuloasă prinsă în vâltoarea vieţii: imaginea unei realităţi româneşti care are, prin ea însăşi, ceva de spus...
Cum bine aţi putut vedea, în toate aceste şase luni de când emisiunea există la Realitatea Tv, spiritul ei este chiar dialogul civilizat, cu oameni care reprezintă ceva în cultura noastră şi care au, într-adevăr ceva de spus.

2. Emisiunea cu dl. Traian Băsescu a fost, cumva, în altă grilă, eminamente politică, dar am dorit să se desfăşoare în acelaşi ton. Am considerat că unui fost preşedinte al României i se pot pune întrebări, oricât de incomode ar fi ele. Amănuntele invitaţiei lansate dlui Băsescu le-am explicat, şi din câte am aflat au apărut deja în presa de pe net, aşa că nu mai insist. Cu menţiunea că invitaţiile au fost lansate unor jurnalişti deloc agresivi. Au fost invitaţi, deasemenea, dnii Ion M. Ioniţă, Bogdan Chiriac, Dan Tăpălagă, care din motive care au ţinut de programul Domniilor lor nu au putut onora invitaţia. Promo-ul care s-a difuzat încă începând cu dimineaţa zilei de vineri stă mărturie că ORICINE, chiar şi dl. Traian Băsescu, (admiţând că eu i-aş fi ascuns lista invitaţilor), i-ar fi putut afla.

3. Încă dinainte ca dl. Traian Băsescu să câştige alegerile prezidenţiale împotriva lui Adrian Năstase am atenţionat că eventuala alegere a acestuia ar însemna dezastrul României. De atunci, timp de zece ani am scris împotriva a tot ce a însemnat Traian Băsescu şi regimul D-sale. Ziarele unde am scris, (Ziua, Ziua de Cluj), editorialele adunate în volumul "Cum a murit România, cum am murit eu" apărută la editura "Eikon" stau mărturie în acest sens.

4.Aşa cum oricând pot confirma dnii Costi Rogozanu, Florin Poenaru, Iulian Leca, Bogdan Chirieac, Mircea Coşea, Rareş Bogdan, Ion M. Ioniţă, şi Cozmin Guşă, în discuţiile cu ei mi-am afirmat intenţia de a face o analiză, fără răutate, fără ură, a ceea ce a însemnat "regimul" Traian Băsescu. Aveam ca punct de plecare cartea "Epoca Traian Băsescu", volum coordonat de Costi Rogozanu şi Florin Poenaru, care adună contribuţiile unor intelectuali publici de primă mână. Emisiunea era, deci, pregătită când dl. Băsescu s-a hotărât să vină...

5. Remarc, fără nici o răutate, că în cei zece ani de mandat dl. Traian Băsescu a uitat cum e să participi la o emisiune TV în care moderatorul şi invitaţii nu te sărute în fund, dsa fiind chemat, în aceste două mandate, numai de "întrebători" comozi. Altfel nu-mi explic de ce a considerat întrebările celor din platou ca menite să-l linşeze. Întrebările dlui Rareş Bogdan, (un jurnalist cu o bogată cultură şi cu un extraordinar talent), perfect justificate, deşi incriminatoate, alături de ale celorlalţi invitaţi ar fi meritat în loc de jigniri răspunsuri clare. Deasemenea, temele propuse de dl Guşă erau mai mult decât generoase, şi cu siguranţă că, dacă dl Băsescu nu s-ar fi limitat la atacuri joase, ar fi găsit în spaţiul propus să vorbească şi despre părţile pozitive ale mandatelor sale.

6. Cred cu tărie că dl. Băsescu a hotărât (înainte cu doar o oră şi jumătate de ora începerii emisiunii!) să fie prezent Vineri la Realitatea TV, doar pentru a-şi putea promova discursul pro Elena Udrea şi împotriva justiţiei. A hotărât să atace la persoană (lucru pe care nici unul din invitaţi şi nici moderatorul nu l-au făcut!) şi să împiedice astfel punerea sub lupă a eşecului dsale ca preşedinte. Acesta a fost preţul pe care dsa şi l-a asumat. Trist.

7. Am înţeles că mulţi "comentatori" cred că rolul unui moderator este să nu aibă păreri proprii. Nu pot fi de acord. În cazul emisiunii cu pricina n-am răspuns atacurilor la persoană ale dlui Băsescu şi am considerat de bun simţ să fiu onest, exprimând ceea ce am spus în toţi aceşti zece ani în care dsa a fost, din nefericire, preşedintele ţării: anume, că l-am detestat ca preşedinte. Cred că orice om are dreptul la propria opinie.
Al dvs. Octavian Hoandră