Zona metropolitană, sperietoarea primăriilor. "Se tem că își pierd funcțiile"

Primarii din comunele învecinate marilor orașe se tem că își vor pierde funcțiile prin constituirea zonelor metropolitane, susțin edilii din Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu. În lipsa unei legislații adecvate de reorganizare administrativă în România, ei propun un proiect pilot pentru aceste zone, în condițiile în care în localitățile vecine predomină haosul imobiliar.

 “Ceea ce se întâmplă în Florești, Apahida, Baciu are efect în Cluj-Napoca, însă legislația nu ne ajută. Pentru zona metropolitană vrem să creionăm un masterplan, să vedem măcar cum gândim ariile de dezvoltare, tramvaiul, metroul, trenul urban, încă nu se pune problema unor fuziuni. Noi, la Cluj, am făcut deja un pas: lucrăm în parteneriat cu primarii pentru proiectul de centură Gilău - Apahida, unde guvernul n-a făcut nimic și pierdem banii europeni”, precizează Emil Boc.

“Le-am propus primarilor vecini să creăm Metropola Timișoara, cu primării de arondisment, în genul primăriilor de sector din București. Teoretic toți au fost de acord, practic nici unul n-a susținut propunerea. Ghiroda, Dumbrăvița, Girod, Moșnița Nouă sunt comune lipite de Timișoara, dar cu totul alte reguli, acolo e permis tot ce nu e permis la noi. Bun, să facă, dar să nu polueze.

Nu mai putem continua cu dezvoltarea asta haotică! Investitorii merg merg în comune și fac acolo tot, te trezești cu niște străzi cu ecartament îngust, nu ai trotuare, piste de biciclete, spații verzi. Dacă nu se va modifica legea reorganizării administrative va trebui, noi, primarii, să facem un proiect-pilot”, sugerează Nicolae Robu.

“Nu se va întâmpla nimic în privința zonelor metropolitane fără legislație deoarece primarii din comune se tem să nu își piardă funcțiile. În Șelimbăr, care este localitatea lipită de municipiul Sibiu, fiecare construiește cum vrea, ne trezim că vin peste noi”, remarcă Astrid Fodor.

Primarii din marile orașe ale României s-au reunit la Cluj pentru schimburi de bune practici în domeniile cultural și creativ. După ediţia din 2017 a conferinţei, "reţeta Oradea" de refaţadizare a fost implementată la Cluj-Napoca, bugetarea participativă a primarului Emil Boc fiind copiată în alte oraşe din ţară.

Cea de-a doua ediţie a "Conferinței de bune practici în administrația locală", organizată de Centrul Cultural Clujean (CCC), a avea loc la BTarena. Au participat primarii din Sibiu (Astrid Fodor), Timişoara (Nicolae Robu) şi Cluj-Napoca (Emil Boc). Deși era anunțat inițial, primarul Iașiului, Mihai Chirica, nu a mai venit.

Conferința de bune practici în administrația locală este o inițiativă a CCC dedicată orașelor românești, parte din rețeaua culturală a orașelor europene ale cărei baze au fost așezate la Cluj-Napoca în 2017. Delegații din 15 orașe europene au căzut de acord să își unească eforturile cu scopul de a realiza și a livra programe culturale mult mai bune și mai competitive.

Vor să crească atractivitatea orașelor

Primarii care au vizitat Clujul și-au prezentat proiecte culturale pe care mizează cel mai mult. Sibiul are ca „locomotivă” Târgul de Crăciun, realizat după rețeta Viena, ce atrage zeci de mii de turiști și de localnici, dar și programul Regiune Gastronomică Europeană, de anul viitor. Timișoara va deschide în această săptămână transportul în comun cu vaporașe pe canalul Bega, dar și în scop de divertisment, cu o țintă de 100.000 de călătorii pe an, în cadrul unui proiect european de 6 milioane euro. Clujul se bazează pe concursurile de soluții pentru creșterea calității spațiului public, încheiate până acum pentru Turnul Pompierilor, Parcul Feroviarilor, amenajarea malurilor râului Someș cu transformarea platoului Sălii Sporturilor în zonă pietonală, reamenajarea străzilor Kogălniceanu și Universității.