Vin vremuri grele pentru facturile la curent. Avertisment dur de la Ministerul Energiei

România ar putea avea parte de prețuri foarte ridicate la electricitate în iarnă, dar și în primăvara anului 2027, în contextul problemelor actuale din sistemul energetic și al prețurilor mari la gaze la nivel european. 

Avertismentul a fost lansat marți de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul unei conferințe de specialitate.

„Încă avem Reactoarele 1 și 2, de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a crește prețul la electricitate în lunile următoare și care, evident, se adaugă în situații generale din Europa, ce arată prețul foarte ridicat la gaze. Săptămâna trecută când am fost la Reuniunea Informală a miniștrilor Energiei, am reprezentat România la Dublin, iar chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. Nu avem încă direcția definitivă, dar, evident, unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți”, a spus Bușoi, potrivit Agerpres. 

Secretarul de stat a precizat că una dintre principalele provocări este identificarea unor soluții care să limiteze impactul prețurilor ridicate asupra marilor consumatori de energie și asupra furnizorilor.

„Am finalizat cu succes PNRR-ul. Vorbim de peste 800 milioane de euro care au fost absorbiți de sistemul energetic. Nu e o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri - la Arad și Constanța - care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă și termoficarea în aceste două importante municipii, patru capacități de producție de hidrogen. (...) Suntem pe finalul implementării Fondului de Modernizare ca și timing, să spunem, 2020-2030. Suntem în 2026, iar dintre cele 12 miliarde, avem în jur de 10 miliarde deja angajate în diverse proiecte (...) În opinia mea, ar trebui să fie focus și pentru următorul cadru financiar multianual, viitorul Politicii de Coeziune și ceea ce România va putea să investească în energie dintre cele 60 sau poate 65 de miliarde din perioada 2028-2034. Digitalizarea, soluțiile cyber, continuarea proiectelor de tip CfD (Contracte pentru Diferență, n.r.) pentru energiile regenerabile vor fi alte direcții de acțiune”, a susținut Cristian Bușoi.

Cristian Bușoi a vorbit și despre investițiile realizate în ultimii ani în sectorul energetic, în contextul finalizării PNRR și al proiectelor finanțate prin Fondul pentru Modernizare.

Potrivit acestuia, peste 800 de milioane de euro din PNRR au fost absorbite pentru proiecte din energie, în timp ce aproximativ 10 miliarde de euro din cele 12 miliarde disponibile prin Fondul pentru Modernizare sunt deja angajate în diverse proiecte.

Printre direcțiile indicate pentru perioada următoare se numără dezvoltarea capacităților de producție din surse regenerabile, stocarea energiei, digitalizarea și securitatea cibernetică, dar și continuarea proiectelor de tip Contracte pentru Diferență.