Fermierii care au depus anul acesta cereri pentru a obţine subvenţii în cazul Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS), primesc în cursul lunii octombrie, o parte din banii cuveniţi. Plata în avans poate fi acordată în procent de până la 50% din valoarea totală a plăţilor directe, iar România acordă un avans de 69 euro/ha. Cuantumul plăţii unice SAPS se ridică la suma de 156 de euro pentru un hectar de teren, în timp ce plăţile separate pentru zahăr ajung la 379,17 euro/hectar, iar plăţile specifice pentru orez 300 de euro pe hectar. Tot din data de 16 octombrie, Agenţia Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură autorizează la plătă şi avansul pentru Axa II, informează directorul APIA Cluj, Adrian Zaharia. Pe schema de suprafaţă vor primi 50% din bani, ceea ce reprezintă puţin peste 10 milioane de euro, la nivelul Clujului.
În ceea ce priveşte plăţile în domeniul zootehnic, la APIA au fost depuse peste 8000 de cereri de plată, urmând ca până la finele anului să înceapă efectuarea plăţilor. Chiar dacă nu s-au plătit încă subvenţiile, se pot elibera adeverinţe în vederea accesării creditelor bancare pentru producătorii care deţin bovine. Tot până la sfârşitul lunii octombrie se depun şi cererile pentru rambursarea accizei de motorină.
De asemenea, inspectorii APIA au ieşit în ultima perioadă pe teren, pentru a-i controla pe fermieri. În urma acestor controale au fost verificaţi un număr de 1505 fermieri.
În ceea ce priveşte controlul pe zootehnie din judeţul Cluj, pe eşantionul de control au fost cuprinse 596 exploataţii din care au fost selectate 474 pentru controlul de ovine şi caprine şi 122 pentru controlul de bovine. Eşantionul constroalelor presupunea un număr total de 143242 capete, din care 141975 capetele de ovine şi caprine şi 1267 capete de bovine. Inspectorii APIA au contorizat la faţa locului un număr de doar 118577 de capete, adică un procent de aproximativ 83% din numărul din statisticile agenţiei. Inspectorii au făcut însă doar constatările, fără a cerceta cu exactitate motivul diferenţei între numărul din acte şi numărul efectiv de animale găsite la fermieri. Posibile cauze a acestor diferenţe le-ar putea reprezenta fie vânzarea animalelor de către fermieri, fie lipsa crotaliilor aplicate animalelor.
Directorul APIA Cluj, Adrian Zaharia, a menţionat că cea mai mare problemă întâmpinată în cadrul controalelor a fost aceea a identificării în sistemul electronic a suprafeţelor, pentru că fermierii trebuie să îşi identifice terenul. Totodată, 10% din suprafeţele verificate au fost găsite cu neconcordaţe. Cele mai mari probleme au fost întâlnite în comunele Vultureni şi Bobâlna, unde au fost găsite suprafeţe necurăţate, păşuni care nu corespundeau normelor.
