Viitorul economic al României, discutat de experți la Cluj: “Nu traversăm o criză, ci o recalibrare”

Viitorul economic al României, în dezbatere la Cluj: între prudență și oportunități.

Specialiștii au analizat tranziția economică a României, investițiile și provocările fiscale, în cadrul conferinței „Dialoguri despre România: Evoluții și Perspective”, desfășurată la Cluj-Napoca și organizată de NNDKP. 

“Perioadă de schimbare a modelului economic” 

Potrivit lui Ciprian Păun, specialiștii spun că România trece printr-o perioadă de schimbare a modelului economic. 

“Evenimentul a reunit voci relevante din mediul economic și financiar. Alina Timofti, partener coordonator în cadrul NNDKP Consultanță Fiscală, a subliniat schimbările profunde din economie, arătând că ‘nu există client… cu care să nu avem o discuție legată de AI’ și că traversăm ‘o perioadă de schimbare a modelului economic’, marcată inclusiv de procesul de preaderare la OCDE. Ea a evidențiat și un trend e important pe care NNDKP îl susține – reconversia industrială, în special în zona Timișoarei, unde industria automotive începe să se reorienteze către sectorul de apărare, pe fondul unei cereri crescute și al ajustărilor tehnologice.

Totodată, a arătat că anul 2025 a fost unul ‘campion’ din perspectiva proiectelor de fuziuni și achiziții și al investițiilor majore realizate de companii puternice, ceea ce indică o maturizare evidentă a pieței”, a explicat Ciprian Păun, partener NNDKP Cluj-Napoca. 

“Nu cresc taxele și impozitele în 2026”

“Din perspectiva fiscală, mesajul este nuanțat: nu se previzionează creșteri ale taxelor și impozitelor în 2026, însă necesitatea echilibrării bugetare va menține o presiune ridicată prin controale fiscale de fond. În linie cu tendințele evidențiate și în analiza economică generală, accentul se mută de la modificări fiscale către intensificarea controalelor și combaterea evaziunii, inclusiv în contextul aderării la OCDE”, a mai explicat Ciprian Păun. 

“Prudență, reflecție, aștapre”

Din perspectiva juridică și a mediului local, Ciprian Păun a observat că există necesitatea unei abordări echilibrate: „este un moment de prudență, de reflecție și de așteptare, dar și faptul că există motive reale de optimism, în special datorită investițiilor majore în infrastructură și diversității economice a Clujului. Analiza anului 2025 din punctul de vedere al litigiilor fiscale a evidențiat un element de specificitate important, generat de conflictul constituțional dintre puterea judecătorească și cea executivă, manifestat prin protestul magistraților din semestrul IV. Într-o formulare sugestivă, am arătat că ‘mediul privat a fost în 2025 un ambulanțier sau pompier care a stins focurile pornite de politicieni’. În consecință, apelul meu către zona politică a fost unul la calm, dialog și colaborare pe proiecte majore precum modificarea Legii nr. 31/1990 privind societățile, a Codului muncii și adoptarea unui nou Cod al urbanismului”, a explicat partenerul NNDKP Cluj-Napoca.

De asemenea, acesta a precizat că în cadrul evenimentului, Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a oferit o perspectivă bancară și macroeconomică, subliniind că, în actualul context, „nu așteptăm o creștere economică fulminantă… iar dacă va fi peste 1% va fi o poveste de succes”, ceea ce confirmă un scenariu de creștere moderată, dar stabilă.

“Reprezentând BNR, Matei Kubinschi, director adjunct în cadrul Direcției de Stabilitate Financiară, a analizat riscurile sistemice, arătând că ‘riscul geopolitic rămâne principalul risc’, dar și că economia globală a demonstrat reziliență. Acesta a subliniat că România traversează o schimbare de paradigmă, în care investițiile devin principalul motor de creștere, în detrimentul consumului, pe fondul ajustărilor fiscale.

Din zona fiscală practică, Daniel Hadăr, director taxe la NNDKP Cluj-Napoca, a explicat realitatea controalelor inopinate, descriindu-le ca fiind intervenții ‘fără notificare prealabilă’, tot mai frecvente în ultimul an. În completare, Lucian Barbu, partener în cadrul NNDKP Consultanță Fiscală, a evidențiat tendința autorităților de a analiza ‘substanța și destinația împrumutului’, nu doar conformarea formală, în special în cazul finanțărilor intragrup”, a mai declarat Ciprian Păun. 

Totodată, acesta a explicat că România nu traversează o criză economică structurală, ci mai degrabă o perioadă de recalibrare. 

“Discuțiile au conturat imaginea unei economii aflate într-un moment de tranziție: există lichiditate, există proiecte de investiții, dar și o stare generală de așteptare în mediul de business, pe fondul incertitudinilor fiscale și geopolitice. În aceste condiții, stabilitatea și predictibilitatea devin esențiale.

Mesajul central al conferinței este unul de prudență, dar și de încredere: România nu traversează o criză economică structurală, ci mai degrabă o perioadă de recalibrare, în care deciziile inteligente și colaborarea între sectorul public și cel privat vor face diferența”, a mai explicat Ciprian Păun.