Vecinii maghiari au sistat "turismul la pompă": Doar mașinile cu numere de Ungaria mai pot alimenta la preț redus

S-au format cozi de maşini, joi seara, la punctul de trecere a frontierei Borş I, după ce Ungaria a anunţat că, începând de vineri, nu va mai vinde benzină şi motorină la preţ plafonat celor care nu au maşini cu numere de Ungaria. 

Agenţia maghiară de presă MTI transmite că, începând de vineri, doar maşinile cu numere de Ungaria vor putea alimenta în benzinăriile din ţara vecină cu combustibil la preţ redus, în contextul în care mulţi şoferi, inclusiv din România, trec graniţa pentru a beneficia de preţul plafonat de 480 de forinţi pe litru de benzină sau motorină.

Anunţul privind limitarea beneficiarilor de preţ plafonat la combustibili în benzinăriile din Ungaria a fost făcut, joi, de Gergely Gulyás, şeful cancelariei prim-ministrului ţării vecine, Viktor Orbán, potrivit hirado.hu, citat de bihoreanul.ro.  

"În Ungaria se poate alimenta cel mai ieftin în toată Europa, ceea ce a dus la un turism al carburanţilor, în special zona de frontieră, care ameninţă deja aprovizionarea. Se face abuz de faptul că Ungaria poate menţine un preţ de 480 de forinţi (1,24 euro), în timp ce în Europa preţurile variază între 700 şi 900 de forinţi (1,81-2,33 euro)", a explicat Gergely Gulyás, potrivit sursei citate.

După anunţul autorităţilor maghiare, mobilizarea românilor a fost şi mai mare. La câteva minute după ora 20, pe aplicaţia Poliţiei de Frontieră, a apărut culoarea galbenă în dreptul punctului Borş I, adică timpul mediu de aşteptare pentru un şofer a crescut la circa 30 de minute pe sensul de ieşire din ţară.

Aşadar, începând de vineri, 27 mai, doar maşinile înmatriculate în Ungaria vor putea alimenta în Ungaria la preţul de 480 de forinţi, în timp ce străinii vor alimenta la preţul pieţei.

În Ungaria s-a instituit, zilele trecute, starea de urgenţă pe fondul războiului din Ucraina. Viktor Orbán a anunţat că Guvernul va impune o taxă pe profitul băncilor, firmelor de asigurare, marilor lanţuri de magazine, companiilor din domeniul energiei, operatorilor aerieni, companiilor de telecomunicaţii. Banii vor fi folosiţi în două fonduri, unul pentru "rezistenţă" în contexul creşterii preţurilor la alimente şi energie pe piaţa europeană şi unul de apărare.