Un metru pătrat în Cluj costă cât în Madrid, dar salariile românești rămân mult în urmă. "La Cluj muncești 3 luni pentru același metru pătrat, aproape cât la Madrid"

Accesul la o locuință adecvată continuă să fie o provocare majoră pentru români, arată un studiu comparativ privind prețurile locuințelor în România și alte țări europene.

Astfel, în marile orașe românești, prețul mediu al unui apartament, raportat la puterea de cumpărare, este similar cu cel din orașe precum Madrid, Berlin sau Amsterdam.

În paralel, românii alocă o parte semnificativă a veniturilor pentru cheltuielile de bază, cum ar fi hrana și îmbrăcămintea, ceea ce reduce considerabil bugetul disponibil pentru achiziția unei locuințe. Spre exemplu, un bucătar din Brașov cu salariu peste medie, Alex Enășcuț, își dorește să cumpere un apartament, dar chiar și în cazul ofertelor avantajoase, suma necesară depășește posibilitățile sale financiare, scrie ȘtirileProTV.

Cristina, o altă persoană interesată să achiziționeze un apartament în Sibiu, s-a văzut nevoită să amâne cumpărarea cu un an pentru a strânge un avans mai mare, însă în ciuda eforturilor, prețurile au rămas la fel de ridicate. Un broker de credite susține că, în bugetul disponibil de 70.000 de euro, opțiunile s-au redus de la apartamente cu trei camere la cele cu două camere.

Expertul financiar Andra Gândilă a declarat pentru sursa citată faptul că, în orașe precum Sibiu, o garsonieră decentă nu poate fi găsită la prețuri sub 60.000 de euro. În ultimul deceniu, prețurile locuințelor au crescut în România cu aproximativ 61%, o rată superioară celei înregistrate în alte state europene.

Potrivit unei cercetări realizate de Fundația Friedrich Ebert Stiftung, un locuitor din București are nevoie de aproape 3 salarii pentru a cumpăra un metru pătrat de locuință, o situație mai dificilă decât cea a unui locuitor din Berlin. La Cluj, timpul necesar pentru a economisi pentru un metru pătrat este comparabil cu cel din Madrid.

Mai mult, românii alocă circa 31% din venituri pentru hrană și îmbrăcăminte, dublu față de nemți, ceea ce reduce și mai mult posibilitatea de a economisi pentru o locuință.

Programele de stat, inclusiv „Noua Casă”, nu mai oferă sprijin real cumpărătorilor, întrucât pragurile de preț sunt depășite de majoritatea ofertelor. Astfel, doar 114 persoane au beneficiat anul acesta de garanții pentru achiziția unei locuințe prin acest program.

Consecințele sunt serioase: aproximativ 40% dintre români trăiesc în locuințe supraaglomerate, având în medie doar 1,1 camere pe persoană — cel mai scăzut indicator din Uniunea Europeană.

Experții recomandă ca statul să colaboreze cu mediul privat pentru a stimula construcția de locuințe și să dezvolte orașele mici, oferind condiții similare cu cele din orașele mari, pentru a reduce presiunea asupra pieței imobiliare din marile centre urbane.