Turnurile lui Metz. La Defense de Cluj

Omul de afaceri clujean, implicat în industria informatică şi în imobiliare, propune o zonă de clădiri foarte înalte, cu blocuri de 40-50 de etaje, care să rezolve problema lipsei de locuinţe şi să decongestioneze centrul oraşului.

„Clujul este un oraş care va creşte, vrem, nu vrem, iar noi trebuie să fim pregătiţi. Tocmai discutam la o masă: din şase persoane, cinci eram veniţi în Cluj. Şi eu sunt venit din altă parte, mă bucur că sunt aici, consider Cluj drept casa mea şi sunt mândru de asta. Trebuie să acceptăm că faptul că oraşul are un viitor se datorează acestei creşteri în zonele de tehnologie, de inovaţie, de servicii.

Anual rămân aici între 10.000 şi 15.000 de absolvenţi de universitate. Oamenii ăştia trebuie să aibă un apartament, trebuie să aibă un loc unde să doarmă. Dacă noi nu dezvoltăm această industrie imobiliară, spaţiul de locuit pentru aceşti oameni vor fi insuficiente, costurile vor fi imense, deci nu se va mai putea locui în Cluj”, remarcă Daniel Metz.

Toată miza, pe marile oraşe 
 
Dezvoltatorul imobiliar susţine că la Cluj este nevoie de o viziune pe termen lung pentru a găsi acele şi a nu bloca oraşul. „Din păcate, Clujul nu poate să rezolve această problemă gravă de infrastructură pe care o are la nivelul comunităţii locale. De aceea trebuie să venim cu programe la nivel guvernamental, iar executivul să se implice, adică să ia acele 2-3 mari oraşe generatoare de taxe şi de impoxite semnificative şi să vină să ajute prin programe pe 30-50 de ani de finanţare, ca să rezolve problemele urbane prin abordări moderne”.
 
El propune două mari investiţii pentru dezvoltarea Clujului: un cartier de clădiri înalte şi un mijloc de transport rapid, subteran sau suprateran. „Orice oraş modern mare din lumea civilizată are un metrou, că e subteran, că e suprateran. La Cluj avem o arhitectură din perioada habsburgică, suntem mândri de ea, este frumoasă, dar haideţi să rezolvăm problema aceasta!

Nu sunt specialist, mă ocup de crearea de locuri de muncă bine plătite în IT - că am investit în imobiliare este un alt lucru - dar problema trebuie rezolvată prin programe mari, la nivel guvernamental, pe 30-50 de ani, prin care Clujul să primească 2 miliarde de euro, Timişoara, 1,5 miliarde, Sibiul, de 800 de milioane.

Dar să îi dăm drumul sub pământ, să facem metrouri, să putem circula, iar atunci ne dezvoltăm şi imobiliar. Uitaţi-vă la marile oraşe, aşa se dezvoltă! Tokyo şi-a rezolvat această problemă, există transport în comun pe mai multe niveluri,  metrouri pe 4-5 etaje, în Europa se face la fel, dar trebuie să avem curajul să atacăm problema”. 

Orăşelul tehnologiei, departe de centru
 
Şeful NTT Data România atacă problema locuirii în oraş. „În Cluj eu aş face o zonă cu un cartier de blocuri de 40-50 de etaje şi am deveni un oraş unic în România, unic în Europa de Est. Să fie o zonă cum există în Paris, în La Defense, în care să aducem tehnologie, una complet nouă, să nu deranjăm culoarul de zbor. Acolo să creăm minientităţi, grupuri sociale, iar acei oameni să nu fie nevoiţi să circule dintr-o parte în alta a oraşului.

Acestea sunt conceptele viitorului, că tot vorbim de Tokyo. De ce nu avem curajul să facem zgârie-nori în Cluj, într-o anumită zonă? Hai să facem acolo şi locuri de muncă, şi distracţie, să vină şi administraţia locală cu  birouri şi să vedeţi cum dintr-o dată problemele încep să se rezolve. Pentru asta însă trebuie să îndrăznim mai mult”, consideră Metz.

Afaceri la mare înălţime, un proiect eşuat

 
Ideea unei zone de clădiri foarte înalte a fost pusă pe tapet acum 12 ani de către preşedintele grupului Imo, Iosif Pop, însă pentru un centru financiar-bancar al Clujului. Aici urmau să fie stabilite sediile administrative ale principalelor bănci companii, societăţi de asigurări şi de audit. Conceptul presupunea ca zgârie-norii să fie uniţi prin esplanade deschise, cu spaţii verzi, iar lângă acestea să fie amenajate restaurante şi hoteluri. Ca amplasament arhitecţii au propus zona industrială, periferia oraşului, varianta cea mai viabilă fiind cea insulară, între Cluj-Napoca şi Turda, în apropierea Autostrăzii Transilvania şi a centurii de ocolire a oraşului.

Cum au căzut etaje după etaje

 
Cel mai mare proiect de acest gen, Sigma Towers, îl avea omul de afaceri Arpad Paszkany, cu două turnuri a câte 35 de etaje în cartierul Zorilor, cu apartamente, birouri şi un hotel Sheraton. El şi-ar fi dorit blocuri de 22 de etaje în ansamblul Riverfront, precum LBBW turnuri de 25 de etaje la fosta Flacăra, Latino Grup, un bloc de 20 de etaje (Calea Turzii), iar Tower Park (Mănăştur), trei blocuri de 18 etaje, toate eşuate după instalarea crizei financiare. Un alt proiect, cel de la Nodul N de pe Calea Floreşti, viza construirea un bloc cu 25 de etaje, iniţiat de Imperial Development. Proiectul, unul care a întâmpinat o opoziţie puternică din partea locuitorilor din zonă, datează de 10 ani, dar în 2011 s-a schimbat proprietarul terenului. Cea mai înaltă clădire de birouri a fost propusă în centrul oraşului, pe str. Constanţa – Ploieşti, botezată Europa Business Center, şi urma să aibă până la 25 de etaje, dar în final au fost doar 12.

Top mondial zgârie-nori (etaje)

 
Burj Khalifa................Dubai..................163
Makkah Royal............Mecca.................120
Sears Tower...............Chicago...............108
Empire State..............New York.............102
Taipei 101.................Taipei.................101
Petronas Towers.........Kuala Lumpur.......88
Aqua........................Chicago................82
Chrysler Building........New York..............77
40 Wall Street............New York.............70
Woolworth.................New York..............57