DISTRIBUIE
24 de clădiri din Cluj au fost introduse în baza de date cu imobile din patrimoniul arhitectural industrial din România, în cadrul unui proiect al Fundaţiei Transylvania Trust.
Unităţile Remarul 16 Februarie, fabrica de bere din Turda, moara castelului Banffy din Bonţida sau ansamblul Clujana intră în lista de unităţi de patrimoniu industrial al judeţului, în scopul introducerii lor în circuitul turistic internaţional, conform unui studiu al Fundaţiei Transylvania Trust (FTT).
Scopurile principale ale proiectului privind valorificarea acestui patrimoniu au fost crearea unei baze de date care să includă ansamblurile industriale valoroase din ţară şi creşterea potenţialului turistic prin promovarea patrimoniului industrial. FTT şi-a propus să restaureze şi moara castelului din Bonţida. “Am studiat listele privind monumentele, arhivele locale şi regionale, am contactat autorităţile locale, istorici, societatea civilă şi am ajuns la 13 clădiri din judeţ. Am început să mergem noi pe străzi ca să găsim aceste clădiri”, a explicat Csilla Hegedus, director executiv al FTT. Lista rezultată, cu imobile care figurează oficial ca fiind monumente istorice sau nu, include 112 clădiri din patru zone ale ţării.
Dintre acestea, 37 au fost identificate în Bucureşti, 24 în Cluj, 28 în Maramureş şi 23 în Sibiu. “Este o listă iniţială şi suntem conştienţi că acestea nu sunt nici 10% din ceea ce există”, a menţionat Hegedus. Printre ansamblurile care ar face parte din patrimoniul industrial al Clujului se numără Remarul 16 Februarie, din apropierea gării, Fabrica de Bere din Turda sau Moara Castelului Banffy din Bonţida. Unităţile Remarul sunt încă folosite pentru destinaţia iniţială, de producţie. În schimb, Fabrica de Bere din Turda, clasificată ca monument istoric, nu este utilizată şi aşteaptă propuneri de revitalizare. Moara Castelului Banffy, monument istoric de categoria A, concesionată de Fundaţia Transylvania Trust, este inclusă într-un proiect de reabilitare. “Am făcut intervenţii de primă necesitate, pentru structură, şi dorim să redeschidem moara ca Muzeu al Vieţii Satului, care să fie un spaţiu destinat şi comunităţii locale”, a spus Hegedus.
Patrimoniul industrial din Cluj, prezentat de Virgil Pop, secretar al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, cuprinde Uzinele 16 Februarie, “produs de vârf al arhitecturii interbelice”, moara de hârtie din Parcul Rozelor, obiect de litigiu în justiţie, în curs de degradare, centrala electrică de la Someşul Rece sau fabrica de sticlă din Turda. “Fiindcă patrimoniul industrial ocupă suprafeţe mari de teren, îl face să fie «pândit» de investitori care urmăresc profitul imediat”, a explicat Pop. “O clădire care era frumoasă (corpul administrativ de pe fosta platformă Tehnofrig, n.red.), chiar dacă nu figura în lista de patrimoniu, fotografiată în primăvară, în două luni nu mai exista”, a exemplificat Pop.
El a mai trecut pe lista exemplelor negative şi dispariţia fostei Mori din zona strada Buftea. Acesta a mai adăugat că zona Clujana a fost inclusă ca zonă protejată în propunerile făcute pentru reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului. FTT, în parteneriat cu Asociaţia pentru Arheologia Industrială, Bucureşti, Asociaţia Democratică a Tinerilor Maghiari din Baia-Sprie, Folkeuniversitetet I Fjellregionen (Norvegia), Fundaţia Armeană Dumbrăveni şi Consiliul Judeţean Cluj desfăşoară joi şi vineri conferinţa “Valorificarea patrimoniului arhitectural industrial din România” la Cluj-Napoca, Turda şi Bonţida. Scopul îl reprezintă includerea patrimoniului arhitectural industrial în circuitul turistic internaţional.
Finanţare din vestul Europei
“De asemenea, se doreşte înfiinţarea unui parteneriat în vederea valorificării patrimoniului industrial şi pentru a ajuta specialiştii din România prin transfer de know-how şi bune practici”, spun organizatorii. Programul cuprinde prezentări de studii de caz susţinute de Marea Britanie, Norvegia şi Ungaria. Finanţarea este asigurată prin proiectul “Parteneriat pentru valorificarea patrimoniului arhitectural industrial din România”, finanţat de guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei, prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.
Scopurile principale ale proiectului privind valorificarea acestui patrimoniu au fost crearea unei baze de date care să includă ansamblurile industriale valoroase din ţară şi creşterea potenţialului turistic prin promovarea patrimoniului industrial. FTT şi-a propus să restaureze şi moara castelului din Bonţida. “Am studiat listele privind monumentele, arhivele locale şi regionale, am contactat autorităţile locale, istorici, societatea civilă şi am ajuns la 13 clădiri din judeţ. Am început să mergem noi pe străzi ca să găsim aceste clădiri”, a explicat Csilla Hegedus, director executiv al FTT. Lista rezultată, cu imobile care figurează oficial ca fiind monumente istorice sau nu, include 112 clădiri din patru zone ale ţării.
Dintre acestea, 37 au fost identificate în Bucureşti, 24 în Cluj, 28 în Maramureş şi 23 în Sibiu. “Este o listă iniţială şi suntem conştienţi că acestea nu sunt nici 10% din ceea ce există”, a menţionat Hegedus. Printre ansamblurile care ar face parte din patrimoniul industrial al Clujului se numără Remarul 16 Februarie, din apropierea gării, Fabrica de Bere din Turda sau Moara Castelului Banffy din Bonţida. Unităţile Remarul sunt încă folosite pentru destinaţia iniţială, de producţie. În schimb, Fabrica de Bere din Turda, clasificată ca monument istoric, nu este utilizată şi aşteaptă propuneri de revitalizare. Moara Castelului Banffy, monument istoric de categoria A, concesionată de Fundaţia Transylvania Trust, este inclusă într-un proiect de reabilitare. “Am făcut intervenţii de primă necesitate, pentru structură, şi dorim să redeschidem moara ca Muzeu al Vieţii Satului, care să fie un spaţiu destinat şi comunităţii locale”, a spus Hegedus.
Patrimoniul industrial din Cluj, prezentat de Virgil Pop, secretar al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, cuprinde Uzinele 16 Februarie, “produs de vârf al arhitecturii interbelice”, moara de hârtie din Parcul Rozelor, obiect de litigiu în justiţie, în curs de degradare, centrala electrică de la Someşul Rece sau fabrica de sticlă din Turda. “Fiindcă patrimoniul industrial ocupă suprafeţe mari de teren, îl face să fie «pândit» de investitori care urmăresc profitul imediat”, a explicat Pop. “O clădire care era frumoasă (corpul administrativ de pe fosta platformă Tehnofrig, n.red.), chiar dacă nu figura în lista de patrimoniu, fotografiată în primăvară, în două luni nu mai exista”, a exemplificat Pop.
El a mai trecut pe lista exemplelor negative şi dispariţia fostei Mori din zona strada Buftea. Acesta a mai adăugat că zona Clujana a fost inclusă ca zonă protejată în propunerile făcute pentru reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului. FTT, în parteneriat cu Asociaţia pentru Arheologia Industrială, Bucureşti, Asociaţia Democratică a Tinerilor Maghiari din Baia-Sprie, Folkeuniversitetet I Fjellregionen (Norvegia), Fundaţia Armeană Dumbrăveni şi Consiliul Judeţean Cluj desfăşoară joi şi vineri conferinţa “Valorificarea patrimoniului arhitectural industrial din România” la Cluj-Napoca, Turda şi Bonţida. Scopul îl reprezintă includerea patrimoniului arhitectural industrial în circuitul turistic internaţional.
Finanţare din vestul Europei
“De asemenea, se doreşte înfiinţarea unui parteneriat în vederea valorificării patrimoniului industrial şi pentru a ajuta specialiştii din România prin transfer de know-how şi bune practici”, spun organizatorii. Programul cuprinde prezentări de studii de caz susţinute de Marea Britanie, Norvegia şi Ungaria. Finanţarea este asigurată prin proiectul “Parteneriat pentru valorificarea patrimoniului arhitectural industrial din România”, finanţat de guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei, prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.
DISTRIBUIE
Comenteaza
