Studiu KPMG: Ce au făcut băncile din România ca să-şi gestioneze riscurile. Care sunt principalele probleme

Managementul de top din peste 100 de bănci își prezintă punctul de vedere față de starea actuală a sectorului bancar din Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia în noul raport realizat de KPMG: Banking Executive Survey 2012.  Motivul pentru care au fost alese ţările respective - "prezintă o serie de caracteristici comune, dar există și diferențe semnificative între acestea", spune coordonatorul departamentului de consultanţă pentru sectorul bancar în cadrul KPMG Cehia, Znedek Tuma, fost guvernator al băncii naţionale din Cehia. "Chiar dacă momentan nu există prea multe semnale pozitive, în 2013 am putea vedea unele îmbunătățiri. Rezultatele noastre arată că în țările în care sectorul bancar este cel mai puțin performant așteptările sunt mai mari în sensul ameliorării. Cred că situația din România și Ungaria nu poate decât să se îmbunătățească".

Rezultatele generale ale studiului arată că sectorul bancar din România este relativ stabil și, deși a înregistrat pierderi în ultimii doi ani, rată de adecvare a capitalului s-a menținut la un nivel satisfăcător. Riscurile la adresa sectorului bancar au fost contracarate prin eforturile depuse de instituțiile de credit în sensul consolidării solvabilității și stabilizării nivelului provizioanelor și lichidității, precum și prin măsurile luate de Banca Națională a României pe linia reglementării prudențiale, supravegherii și gestionarii adecvate a riscurilor cu care se confruntă sistemul bancar.

Având în vedere că Austria a jucat un rol important în transformarea economică a băncilor din Europa Centrală și de Est (ECE), studiul a inclus și sectorul bancar austriac. Pentru băncile austriece, filialele străine din regiune rămân o sursă importantă de venit; deși au înregistrat pierderi, acestea prezintă o tendința pozitivă per ansamblu. Există presiuni pentru o mai mare consolidare a pieței bancare austriece, iar guvernul austriac încurajează sectorul bancar în sensul adoptării accelerate a unor măsuri prudențiale mai stricte. Băncile vor fi nevoite să pregătească planuri de restructurare și recuperare care să vizeze un grad mai ridicat de stabilitate și flexibilitate în soluționarea problemelor cu care s-ar putea confruntă.

Implicarea Austriei este semnificativă în regiunea Europei Centrale și de Est, și în special în România, unde băncile austriece controlează aproximativ 30% din sectorul bancar, iar 4 din primele 10 bănci au capital social majoritar austriac. Evoluțiile de pe piața bancară austriacă au efecte semnificative în România, iar înțelegerea situației din Austria este esențială pentru întreagă regiune.

În ceea ce privește situația actuală din sectorul bancar, 66% dintre respondenți au descris anul 2012 în termeni mai nefavorabili decât anul precedent, iar directorii din sectorul bancar se așteaptă că situația să fie similară și în 2013. În ciudă așteptărilor generale, o evoluție pozitivă este preconizată pentru sectoarele din România, Austria, Cehia și Ungaria; în schimb, în Slovacia și Polonia se așteaptă că situația să se înrăutățească în 2013.

În ceea ce privește planurile strategice, băncile intervievate se axează mai degrabă pe reducerea costurilor decât pe investițiile ce vizează creșterea pe termen lung. În prezent, măsurile luate de către majoritatea băncilor vizează eficientizarea operațiunilor interne și a sistemelor informatice în scopul reducerii cheltuielilor de exploatare. De asemenea, băncile urmăresc să apeleze din ce în ce mai mult la externalizare și să elimine activitățile neprofitabile sau cele care nu sunt considerate esențiale pentru bancă. Sprijinul guvernamental și restructurarea datoriilor sunt în general considerate irelevante, singură excepție făcând-o Austria.

"Băncile și-au concentrat tot mai mult atenția asupra reducerii costurilor, iar multe dintre acestea au reușit într-o anumită măsură să își reducă din costuri. În schimb, aceste bănci și-au amânat planurile și investițiile pe termen lung, iar această situație nu mai poate continuă pentru mult timp înainte că efectele adverse ale amânării planurilor de viitor să fie resimțite", a explicat Șerban Toader.

Cele mai multe bănci din România au luat măsuri în sensul creșterii eficienței operațiunilor interne. 82% din băncile din România fie au redus deja numărul angajaților, fie intenționează să facă acest lucru, iar măsuri similare au fost luate și de către multe bănci din Austria și Ungaria. Reglementările bancare și managementul riscului sunt considerate cele mai importante arii în care băncile vor investi anul viitor, atât din punctul de vedere al volumului investițiilor, cât și al numărului băncilor care vor investi.

Majoritatea băncilor au implementat anumite schimbări în abordarea lor privind gestionarea riscurilor (doar 6% nu au raportat nici o schimbare). Cele mai multe bănci și-au îmbunătățit deja metodologiile, iar atenția conducerii cu privire la gestionarea riscurilor a crescut. De asemenea, aproximativ jumătate dintre respondenți au dedicat resurse suplimentare acestui domeniu. În toate țările cuprinse în analiză, riscul de credit este considerat cel mai important dintre riscurile analizate.

"În ultimii ani, băncile au făcut progrese semnificative în sensul îmbunătățirii politicilor și procedurilor de gestionare a riscurilor, însă acum au dificultăți în a asigură creșterea afacerilor. În trecut, băncile erau obișnuite să înregistreze creșteri rapide prin acordarea de unor împrumuturi și acceptarea unor segmente de clienți care nu mai corespund standardelor actuale de gestionare a riscurilor", spune Cezar Furtună.

Consolidarea încrederii companiilor și a investitorilor este considerat de către respondenți că fiind cel mai important factor determinant al performanței financiare în sectorul bancar. Factorii care au fost evaluați că fiind cei mai relevanți au fost consolidarea încrederii companiilor și a investitorilor (26% și, respectiv, 25%), eficacitatea cadrului de reglementare (24%) și politică monetară (17%).

Răzvan Nan, Senior Manager, Departamentul de consultanță pentru sectorul bancar, KPMG România, consideră că "redobândirea încrederii clienților și a investitorilor este esențială pentru sistemul bancar din România. Băncile trebuie să învețe din eșecurile din trecut și să construiască un nou model de afaceri bazat pe relația dintre bancă și clienți".

În Polonia, România și Ungaria politica monetară s-a dovedit a fi un factor semnificativ; alți factori au fost, de asemenea, evidențiați că fiind la fel de importanți: mai multe locuri de muncă disponibile în Ungaria, creșterea puterii de cumpărare în Slovacia și îmbunătățirea încrederii consumatorilor în România.

27% dintre respondenți au indicat că atragerea capitalului suplimentar este mai dificilă. Mulți respondenți din băncile românești percep accesul la finanțarea pe termen lung că fiind una dintre cele mai mari provocări pentru perioada următoare.

KPMG are birouri în București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara și Chișinău.