SOS Hoia și Făget! “La Cluj vom ajunge să avem mai multe gunoaie decât natură”

SOS Hoia și Făget! “La Cluj vom ajunge să avem mai multe gunoaie decât natură”
Cel mai bătrân arbore din Hoia are 230 de ani | Foto: Tibor Hartel

Coridoare de apă și vegetație, ferme de ciuperci în parkinguri, păduri Miyawaki, grădini urbane, stupi pe acoperișurile instituțiilor, crescătorii de capre în oraș sunt propunerile specialiștilor în mediu pentru Cluj-Napoca.

Asociația Clujul Sustenabil (ACS) a lansat un proiect pentru încurajarea consumului responsabil de natură. "Dezvoltarea sustenabilă este o adevărată provocare pentru marile orașe, iar perioada pandemiei ne-a demonstrat cu vârf și îndesat importanța naturii pentru noi, toți", conform ACS. Proiectul realizat cu sprijinul Ambasadei Franței și Institutului Francez din România urmărește o mai bună înțelegere și promovare a spațiilor verzi din oraș și din apropiere. 

Calendarul proiectului cuprinde  webinarii, tururi ghidate și dezbateri publice cu specialiști locali și invitați francezi pe teme ca biodiversitatea și ecosistemele urbane, grădinărit urban și compost. Prin intermediul lor, clujenii sunt invitați să descopere valențele spațiilor verzi din viața orașului și primesc ghidaj în aceste descoperiri. Primul eveniment a fost webinarul ”Biodiversitate și ecosisteme urbane”. 

Lanuri de rapiță invadate de chimicale

Tibor Hartel, biolog:

  • “Declinul biodiversității este un pericol pentru om, deși constatăm că nivelul de viață ne crește. Omul nu simte erodarea biodiversității. Unele specii dispar repede, altele rezistă mai mult la anumite șocuri. Supriza neplăcută este că industrii întregi depind de puține specii. Polenizatorii din natură generează o industrie de 14 miliarde de euro, dar noi îi decimăm".

  • "Am făcut un experiment la Cluj: am pus fân în saci găuriți într-un lan de rapiță de lângă o poiană, în luna mai, și i-am adunat în august, dar conținutul a rămas aproape neatins, iar asta din cauza chimicalelor din rapiță. Arborii bătrâni din oraș joacă un rol de biocontrol, este o relație între viața social-economică și biodiversitate. Acele mici grădini cu plante naturale pot fi hot spot-uri de polenizatori. În Cluj sunt 75 de specii de polenizatori care tind să vină în zonele urbane; să vedem cum se integrează în oraș după acele dezinsecții".

  • "Pentru aceste proceduri trebuie să se folosească doar chimicale bine dozate, prietenoase cu mediul, dar și să fie zone unde să nu se facă deloc. Lacurile naturale pot să ajute la controlul populației de insecte. Multe dintre ele se grupează în cizmele aruncate aiurea în zona apelor. În Cluj vom ajunge să avem mai multe gunoaie decât natură. Trebuie făcute pachete sociale, ecologice - cu grădinile vechi, cu acei arbori de tot felul - care ar trebui sprijinite, iar proprietarii lor să nu simtă povara acelui teren, ci apreciere pentru diversitatea naturală".

  • "Avem nevoie de o conectare a orașului cu alte valori periurbane. Mulți dintre arborii bătrâni inventariați în Cluj au dispărut între timp din unele zone. Un arbore bătrân căzut din Campusul Hasdeu trebuie lăsat acolo; să menținem vegetația de lângă lacuri. Pădurea Hoia este o zonă cu vegetație natural extraordinar de complexă. Am văzut lângă Cluj o pajiște atât de exploatată, cu un sol foarte erodat, încât în câțiva ani aceasta nu se va mai putea regenera deloc; nici arbori nu vom putea pune pe ea".

  • "Din păcate, se dau milioane de euro pentru proiectele de reziliență din orașe, însă în comisiile care decid asta nu sunt ecologi, antropologi. Am ajuns să oprim temporar construirea unui întreg cartier în Hoia! Oamenii vor natură mai mult decât oricând, însă participarea e importantă, problemele și soluțiile trebuie coidentificate, dar astăzi suntem în cultura conflictului, nu a dialogului".   

  • "Fiecare oraș ar trebui să aibă aceste centuri verzi, cu păsări, coridoare de migrare pentru mamiferele mari. Schimbările climatice vor forța multe animale mari să plece; dacă va continua haosul urbanistic, nu vom putea face niciodată o centură verde la Cluj. Lipsa unei strategii o să ne coste".

  • "Avem Hoia, Făgetul, însă trebuie să existe o strategie de integrare a biodiversității. Deja au ajuns lupi în Făget, deci scenariile că aceste carnivore mari să apară în Cluj-Napoca nu sunt excluse. Distrugerea la Cluj este extraordinar de mare, la fel și urgența. Prezența unei specii precum rădașca în Parcul Central încă nu știm ce indică, aceasta având habitatul în lemnul mort. Dacă am lăsa covorul de frunze în parc, am putea vedea acolo arici, numai să avem creativitate. Să facem bălți temporare pentru speciile rare sau în pericol de dispariție, unde universitățile să poată face cercetare, să aducem copii, să facem parteneriate cu arhitecții! Ursul nu este inamicul, ci partenerul nostru".

  • "Este necesar să să se formeze un grup de expertiză diversă care să fie recunoscut instituțional, altfel eforturile vor fi zadarnice. Să fie comunități de practică prin care să înțelegem complexitatea problemelor de mediu. Pentru intervențiile în Făget este nevoie de un grup de experți, fiecare cu altă perspectivă. Prea puțin vorbim la Cluj în scenarii. Perioadele de carantină se vor amplifica în viitor, iar atunci trebuie să pregătim aceste spații verzi".

Pădurea unde oamenii nu pot intra

Marius Mornea, consultant:

  • „Desenele arată foarte bine în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Cluj-Napoca, dar nu avem lanțul social, economic, de conexiune, iar neexistând presiunea publicului care nu cere pentru că nu este informat despre ceea ce trebuie să solicite, atunci planul verde al orașului se realizează 20-30%, iar centura metropolitană, 100%".

  • "Noi avem în proiect să facem o pădure foarte densă la Cluj-Napoca, unde oamenii nu pot intra, de tip Miyawaki, cu o densitate extraordinară de specii. Ce se întâmplă, însă, când un arici intră sau iese de acolo? Va fi călcat de mașini, iar atunci vor fi unii care vor deplânge acest lucru. Trebuie să existe dialog între vecinul care vrea și vecinul care nu vrea pistă de biciclete la el pe stradă, însă trebuie auzită părerea majorității. De acolo începe totul”.    

Pescăruș albastru, găsit mort pe Barițiu

Csaba Vizauer, cercetător:

  • “Existența și funcționalitatea coridoarelor ecologice și fragmentele de habitate ”stepping stone” din zona urbană depind de grupurile taxonomice la care ne referim. Grupurile de specii care au o rată de mobilitate și distanța de dispersie redusă probabil vor rezista mai puțin".

  • "Fluturii diurni, unele specii, sunt migratoare, pot găsi chiar surse de nectar pe marginea Someșului sau pe Cetățuie, dar vor migra în afara orașului, unde vor găsi habitat larvar, cu plante gazdă pentru omizi".

  • "Alte specii nu pot migra mai mult de zeci sau de sute de metri; astfel, dacă nu vor exista coridoare de migrație, aceste populații locale care au mai supraviețuit în mediul urban vor dispărea în urma izolării și a fragmentării populațiilor locale. Exemplu: Parcul Est care va fi izolat de zonele construite fără coridoare".

  • "În aceste zile a fost fotografiat un pescăruș albastru (Alcedo atthis) ucis pe strada George Barițiu - apropo de coridoare de migrație. Pe de altă parte, trebuie să vedem și impactul negativ al posibilelor coridoare ecologice, dacă încurajăm anumite grupe de specii sau nu pentru a se menține sau chiar a migra prin Cluj”.

Lupii și urșii, "cetățeni" ai orașului

Mihai Pop, expert biodiversitate:

  • „Fac o profeție: în contextul construirii autostrăzilor din Transilvania, Munții Apuseni vor rămâne parțial izolați (puțin probabil să fie suficiente măsurile de permeabilizare actuale), iar carnivorele mari și alte specii vor găsi în jurul Clujului un mediu bun de trai. Prin urmare, în maximum cinci ani vor fi probleme cu carnivorele - în special urs, atât la fermieri, cât și la localnici. Ceva similar s-a întâmplat cu Târgu-Mureș, începând de acum 10 ani".

  • "Primul lucru care trebuie făcut în Cluj e conversia la bicicletă și la transportul în comun. Așa, parte din infrastructura existentă poate fi renaturată minimal. Pe urmă, pășunile trebuie duse către cele cu arbori și nu către păduri. Aș începe la Cluj cu malurile apelor. Dacă se începe cu refacerea caracterului natural al râurilor și pâraielor, ar fi un pas mare înainte pentru biodiversitatea urbană”

Copiii și pensionarii, crescători de ciuperci în parkinguri

Pascal Fesneau, consulul Franței la Cluj:

  • “În Franța există preocupare de a colecta deșeurile; în Marseille trebuie să ridici zilnic câte un deșeu de pe spațiul public pe care să îl fotografiezi, iar orașele sunt clasificate cu 1-2-3 flori în funcție de suprafața de spații verzi, balcoanele înflorite sau terase cu vegetație: deja inițiativa a pornit de 30-40 ani".

  • "Acum francezii sunt la faza de coridoare verzi și albastre, de artă urbană. Se dezvoltă agricultura urbană folosind grădini, parcuri existente, inclusiv acoperișuri. În parcările subterane se amenajează ferme de ciuperci, care vor fi laboratoare și sursă de hrană pentru populație în cazul unor calamități agricole".

  • "Pentru pensionari, copii o activitate interesantă o reprezintă grădinile urbane, gestionate colectiv de locuitori, care sunt puse la dispoziție de operatorii privați. Astfel putem să producem și să vindem fără să transportăm produsele pe distanță mare. Inclusiv capre se cresc în orașele din Franța, ele sunt foarte eficiente în curățarea gazonului. Parisul are sute de stupi de albine, unii dintre ei gestionați de municipalitate; inclusiv pe acoperișul operei activează un apicultor".

  • "Coridoarele verzi și albastre au rolul de nu exista întreruperi de mobilitate; ele sunt între grădini, parcuri de cartier pentru a permite mișcarea animalelor sau albinelor, nu doar a oamenilor, prin piste de biciclete. În Vestul Europei un parc nu se face doar pentru oameni, cu gazon perfect, iarbă aliniată și ierbicidare, ci este o tendință spre parcurile cu plante sălbatice, ierburi, vegetație care să se dezvolte natural și să fie autohtone. La Helsinki ai impresia că ești într-o pădure naturală".

  • "La Cluj centura verde nu e o prioritate, însă cea metropolitană, da; una de 18 m lățime, o veritabilă autostradă în oraș. Este bine că se decongestionează zonele Florești, Mănăștur, dar efectul negativ e că aceasta trece printr-o zonă de pădure. Dacă această centură nu este gândită cu pasarele verzi, pe sus sau pe jos, va provoca o întrerupere pentru animale, insecte".

  • "În mod ideal, din centrul Clujului ar trebui să treci prin cartiere pentru a ajunge la zona verde; în Helsinki nu se conectează mobilitatea omului cu cea a mașinilor. Tendința în Vestul Europei este de a lega zonele. De exemplu este un teren care pare abandonat pe strada Victor Babeș care poate fi transformat în parc. Dar nu unul doar pentru copii, sportivi sau trecători, ci și pentru alte specii non-umane".   

  • "E bine că, locuind în Cluj, ne uităm la Germania sau Franța. Clujul este pe primul loc în multe sectoare, are cea mai bună societate civilă din România pe cap de locuitor care trebuie să facă presiune pe oamenii politici pentru a produce aceste schimbări. Clujul merge pe direcții precum imobiliare, IT, însă direcția verde este una nouă. Totuși, am încredere în comunitatea IT, care e una educată și face sport, și care știe că multe decese apar din cauza cancerului generat de poluare și de stres. Administrația locală a "mirosit" că pentru proiectele verzi pot să vină bani europeni, poate așa, și "cu cuțitul în spate", vom mergem spre un Cluj ecologic".

Programul proiectului     

Prezentări online cu specialiști (webinarii) 
1. Biodiversitate și ecosisteme urbane, 22 aprilie
2. Compost, 27 aprilie
3. Grădinărit urban, 29 aprilie
4. Strategia verde a Clujului, 6 mai

Tururi ghidate urbane
1. Biodiversitate, 8 mai
2. Grădinărit urban, 15 mai
3. Compost, 22 mai

Dezbateri publice online
1. Consumatorii de natură responsabili, 27 mai
2. Repere ale strategiei verzi pentru Cluj, 29 mai

Sursa: ASC 

Tot clujeanul, buluc în Parcul Central

„La Cluj avem nenumărate opțiuni de petrecere a timpului liber în natură și multe comori ascunse. Dar avem prea puțină inspirație și informație pe subiect, ne înghesuim cu toții în Parcul Central în fiecare weekend cu soare. Unul din colegii din asociația noastră vorbește mereu de ideea consumului de natură. El a gândit acest proiect tocmai pentru a convinge cât mai mulți oameni de bucuria de a experimenta orașul altfel, prin spațiile verzi pe care le oferă”, a menționat Cami Gui, cofondatoare a ACS.

ACS a fost fondată în martie 2020 și reprezintă un efort colaborativ inițiat de cetățeni implicați civic, cu experiențe profesionale variate. Aceasta susține, sprijină și catalizează inițiative economice, sociale și de mediu de la nivelul Clujului, în scopul dezvoltării urbane sustenabile.

loading...
Comenteaza