Foto Satul antreprenorilor din Cluj. Cum le-au crescut vânzările de 20 de ori

Comuna Vultureni a fost transformată dintr-o localitate obscură din Cluj într-un hub antreprenorial. Un desant de specialiști în marketing, branding și sociologie a produs o emulație prin care vânzările de produse locale urcă de la 4.000 de euro la aproape 100.000 de euro, prognozate chiar într-un an de pandemie.   

„În cadrul programului Antreprenorești, am căutat o comună care să fie în apropierea Clujului și care să vrea să fie ajutată. Așa am ajuns la Vultureni, o localitate cu 1.500 de locuitori, printre atuurile sale numărându-se producătorii locali de preparate tradiționale din ingrediente naturale, traseele de drumeție și biciclete, zonă cu coline și păduri, dar și un grup de artiști plastici mutați acolo de la oraș.

Am avut mai multe întâlniri cu cei din comună care își doreau să participe la inițiativa antreprenorială. Cei din mediul rural sunt antreprenori eminamente pentru gospodărie, la țară aceasta se conduce ca o firmă - nu îți spune nimeni ce să semeni, să culegi, să vinzi sau să cumperi ori câte animale să crești. Toate aceste decizii sunt de fapt antreprenoriale, dar ce le lipsește sătenilor – iar noi am căutat să aducem ca un input - este că nu au ținut pasul cu dezvoltarea tehnologiei, a noilor sisteme moderne de vânzare”, a relatat Dan Pitic, liderul Romanian Business Leaders (RBL) Cluj, organizație inițiatoare a proiectului-pilot.

“Cei de acolo aveau inițial o neîncredere în forțele proprii, în ceea ce pot să facă, dar le-am sugerat să creeze Festivalul Silvoiței, acel magiun din prune care se produce doar la țară, fiind absolut natural și nu conține niciun fel de conservanți sau îndulcitori, pentru unii dintre noi dulceața bunicii. La prima ediție au venit cu oarecare îndoială dacă vor fi vizitați de cineva.

În cele două zile au curs mașinile dinspre Cluj către o locație aproape necunoscută inițial. Deși am căutat să facem o selecție a celor care vin și am pus o taxă de intrare, era o coadă nemăsurată de oameni care voiau să fie în contact cu natura. Până la urmă au venit 2.000 de clujeni: la ora 13:00 ni s-a terminat silvoița, la 14:00 balmoșul, la 15:00 gulașul.

Noroc că a venit ploaia și s-au oprit vizitatorii, pentru că era o situație la care nu ne așteptam, noi mizând inițial pe 2-300 de oameni. S-au făcut vânzări de 20.000 de lei, iar acest lucru ne-a dat curaj că este o mare foamete de natural și de original în rândul celor din oraș. Deci ne-am propus să facem un număr mai larg de festivaluri”.

Au făcut bani și în pandemie

În anul următor, 2019, s-a făcut Sărbătoarea Mieilor, cu 2.000 de participanți și cu vânzări consistente pentru cei din Vultureni, de 40.000 de lei, iar la următoarea ediției a Festivalului Silvoiței s-a stabilit un record de 5.000 de participanți și vânzări de 100.000 de lei, ceea ce a adus bani în economia locală.

În 2020 nu s-a putut realiza vreun festival, dar au fost create mai multe trasee de cicloturism, unde în pandemie s-au adunat 1.000 de participanți, iar în micile puncte de comerț pe care localnicii și le-au amenajat s-au realizat vânzări de 40.000 de lei.

“Abia aștept să ieșim din perioada aceasta ciudată, să ne reluăm activitatea împreună cu cei de la Vultureni. Datorită acestor fenomene, producătorii mici locali, care aveau un nivel de produs nerafinat, au ajuns să aibă etichete frumoase, un ambalaj special care să le dea plusvaloare produselor; au devenit mândri de ceea ce s-a întâmplat în comună. Sper ca și alte comunități din RBL să adopte și să impulsioneze evenimente la sat, de care noi, cei care locuim la oraș, avem foarte mare nevoie”, spune liderul filialei clujene.

Estimările pentru Festivalul Silvoiței în acest an converg către un efectiv de 4.000 de participanți, vânzări de 300.000 de lei, iar din activitățile de cicloturism și drumeție, combinate cu târgul de produse locale, vânzări de 150.000 de lei, de la cei 2.000 de participanți.

Bobâlna, următoarea etapă

“Am gândit un ghid de construcție de brand pentru comunele pe care le-am adoptat, Vultureni și Bobâlna, un proiect-pilot. Comunele au nevoie de o identitate care să le diferențieze, care să atragă, dar și de o comunicare profesionistă. Întrebarea este cum să aibă businessurile mai vizibile în afară de evenimente, de festivaluri, cum povestea localității să fie scrisă și spusă.

Am avut în vedere creșterea vânzărilor și o viață prosperă la sate. În 2020 am adoptat Bobâlna, deja avem o relaționare cu cei din lumea satului, atât cu cei care s-au născut acolo, cât și cu cei care s-au mutat din oraș. Implicarea specialiștilor în sociologie reprezintă un atu în ceea ce am început noi; lucrăm cu oameni din universitate în acest proiect”, detaliază Anca Rarău, managerul proiectului.

Promovare cu Patzaichin și Ottley

“Am cooptat voluntari, tineri studenți și absolvenți, majoritatea din marketing, care vin din Harghita, Brașov, Mureș, iar astfel această cunoaștere despre cum să facem un branding, o poveste a satului, o adunăm, dar și o împrăștiem. Stăm de vorbă cu oamenii, facem interviuri de viziune, mergem în teren, iar voluntarii locuiesc la oameni sau la pensiuni ca să se documenteze.

Rezultatele pe care le așteptăm sunt diferențierea, descoperirea poveștii autentice a zonei, poziționarea de marketing, identitatea vizuală, strategia de comunicare, și în fine implementarea locală, deoarece fiecare comună va avea un om care se va ocupa de acest subiect. După proiectul-pilot vom elabora un ghid, astfel încât fiecare comună să îl poată replica, să își găsească identitatea și să se poată promova”, spune specialistul în branding.       

Conferința națională Antreprenorești, organizată de Repatriot și RBL, a grupat 200 de persoane interesate de revigorarea satului românesc, specialiști în finanțare, turism, agricultură, primarii, oameni de afaceri, printre invitații speciali numărându-se ministrul agriculturii, Adrian Oros, antreprenorul și "olimpicul" Ivan Patzaichin sau britanicul Charlie Ottley, unul dintre marii promotori internaționali ai României.