Românii preferă timpul liber în locul slujbei bine plătite

Românii preferă timpul liber în locul slujbei bine plătite
Românii își doresc să câștige mai mult timp personal în loc de bani și nu mai sunt mulțumiți de ce le oferă de obicei angajatorii, conform primului studiu național complex care măsoară tendințele în stilul de viață în 2018.

55% sunt dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber, potrivit unui studiu al companiei de cercetae Hunters - Unlock Market. În acest timp, România trece printr-o criză pe piața muncii, multe companii plângându-se că nu găsesc resurse umane, în ciuda salariilor oferite. Cea mai puternică tendință, recunoscută de 65%, este de a-și încetini ritmul alert al vieții. Oamenii vor să își recupereze timpul personal și să facă doar lucrurile care le plac, inclusiv la muncă. Nu mai sunt dispuși să lucreze peste program sau în weekend, simt că ziua este prea scurtă pentru tot ceea ce vor să facă.

37% deja își limitează timpul petrecut pe internet sau pe telefonul mobil, închizându-le după-amiaza și în weekend-uri, iar 7 din 10 simt că îi afectează consumul de tehnologie. Motivul, spun sociologii: libertatea pe care o oferă tehnologia este una falsă, ce provoacă dependență și care ne face să irosim timpul. 3 din 10 români fac voluntariat pentru cauze sociale sau de mediu fără să fie constrânși. Mulți tineri și copii ssunte angrenați în acțiuni de reciclare și protejare a naturii. La nivel general, 43% recunosc tendința de a avea un mediu mai curat, iar unii spun că se simt vinovați dacă nu fac nimic pentru aceasta. 

Schimbări majore în România:

1. Ne luptăm pentru a rămâne umani (60%). Ne pasă mai mult, am devenit mai empatici, simțim nevoia să oferim ajutor. De aceea, ne implicăm mai mult și suntem solidari pentru o societate mai bună: ne conectăm cu ceilalți, ieșim în stradă să protestăm sau strângem donații pentru scopuri caritabile. 66% confirmă nevoia de a înfrumuseța locul în care trăiesc, fiind din ce în ce mai preocupați de latura estetică a tot ce îi înconjoară, de la casă, mâncare și chiar până la propriul corp. 

2. Comunitatea are o voce mai importantă (45%). 6 din 10 recunosc dorința de a se strânge în jurul unui scop comun pentru a avea un impact real. Pe Facebook sau în stradă oamenii au învățat să se formeze natural ca grup, să aibă încredere unii în ceilalți, să colaboreze mai mult, cu crezul că astfel își pot schimba viața în bine. Ei și-au dat seama că și cei din jur sunt gata să se implice pentru o cauză. 41% consideră că România a început să conteze pe harta lumii. Lor nu le mai este rușine că sunt români și consideră că identitatea națională a câștigat reputație și devenit motiv de mândrie. Românii au început să sprijine tot ce reprezintă valoare locală și cumpără produse românești doar din acest motiv.

3. Rolurile tradiționale, redefinite (59%). Românii au început să abandoneze cutumele și să pună preț pe alegerile personale: nu mai trăiesc după standarde tradiționale, ci așa cum își doresc. Se căsătoresc mai greu, se decid mai târziu să aibă copii și aleg să lucreze în forme care îi fac să se simtă liberi (ca freelanceri).  O puternică tendință, validată de 66%, este că oamenii au început să trăiască tinerește indiferent de vârstă sau de situația socială. Tot mai mulți vârstnici își prelungesc viața activă, angajându-se chiar și la 70 de ani, intră pe internet și au conturi de Facebook, fac sport și pleacă în vacanțe.  

Generațiile fac schimb de lecții (62%). Tinerii își învață bunicii să folosească tehnologia, iar aceștia îi ajută să afle ce înseamnă valoarea și profunzimea. Rolurile femeilor și ale bărbaților se redefinesc (56%), au devenit parteneri ce pot să facă în egală măsură anumite activități ce înainte păreau destinate doar femeilor. Bărbații își iau concediu de paternitate, în timp ce femeile devin capul familiei. 6 din 10 români văd în jur tot mai mulți oameni care investesc în autoîmbunătățire. Românii au început să facă o facultate la 40 de ani, să învețe japoneză din proprie inițiativă, să danseze sau să gătească. A crescut competitivitatea pentru a păstra un rol în societate și a rămâne important pentru cei din jur. 

4. Ne dorim să încetinim ritmul (65%). Românii au început să fie deranjați de presiunea de a alerga inutil, renunțând la lucrurile care îi sufocă sau nu le sunt strict necesare. Oamenii caută un echilibru interior și sunt gata să renunțe chiar și la salarii mai mari doar pentru a-l obține. Limitarea consumului de tehnologie pentru a câștiga timp de calitate este confirmată de 71%. 56% susțin limitarea la zona de confort: planifică mai mult, caută atent cele mai bune oferte de pe piață, fac economii, considerând că stabilitatea financiară este mai importantă decât progresul financiar. Românii au început să opteze pentru locuri de muncă mai sigure, cu un salariu care le acoperă nevoile de bază, dar le oferă mai puțin stres.

“Românilor nu le mai este teamă și au acum o nouă direcție, în care vor să facă totul pentru a ajunge la liniște sufletească. Românii sunt într-o perioadă de căutare a binelui personal și ei vor schimba modul în care se face business, comunicare sau politică în România”, declară Adina Vlad, managing partener la Unlock Market. 

Tendințele au la bază un studiu desfășurat pe parcursul unui an, pe un eșantion reprezentativ pentru România. Cercetarea cuprinde două părți: prima sondează percepția românilor asupra trendurilor pe care le identifică în jurul lor, a doua arată în ce măsură le aplică în propria viață. Hunters este o divizie specializată în cercetarea trendurilor și analizează noi tendințe, de la identificarea zonelor de evoluție și măsurarea intensității trendurilor până la oferirea de consultanță aplicată și analize de target pentru fiecare business.

Comenteaza