Marile festivaluri ale Clujului, magnet de investiții. Rețeta reușitei, prezentată în Orașul Unirii

Marile festivaluri ale Clujului și-au dezvăluit la Alba Iulia rețetele de succes care le-au permis să atragă în zonă sute de mii de fani, mulți dintre ei din străinătate, dar și bugete totale de zeci de milioane de euro anual. Acestea s-au transformat în scurt timp în adevărate branduri culturale ale Transilvaniei și ale României.

“Am început ca eveniment major desemnat pentru programul Cluj, Capitală Europeană a Tineretului, printre alte câteva sute. Primăria a alocat pentru prima ediție 400.000 de euro, ceea ce a însemnat abia 8% din bugetul total, însă s-a dovedit că această investiție a adus beneficii înzecite orașului, deci riscul asumat de instituție a meritat.

Acum festivalul se autofinanțează. Am vrut să vedem dacă putem aduce în cadrul unui festival mainstream 2-3 nume grele din străinătate, să vedem cum sunt ele primite în România. A fost o mare surpriză și pentru noi că am obținut titlul de cel mai bun festival din Europa încă de la prima ediție”, relatează Edi Chereji, director de marketing al Untold Festival.

“Fără aportul autorităților este foarte greu să organizezi un festival de anvergură. Țin minte că la prima ediție toată lumea era în jurul actorului Jason Priestley, invitatul de onoare, iar primarul de atunci, Gheorghe Funar, nu era băgat în seamă aproape de nimeni, însă a fost important că am fost sprijiniți de municipalitate. Acum este mult mai ușor să aducem finanțarea necesară, virtualii sponsori sunt mult mai receptivi”, constată Paula Hotea, marketing manager al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

“Noi ne-am început activitatea în perioada festivalurilor de bere, fără să fi avut un buget fantastic și nici un line-up de festival foarte puternic. Important este că am deschis Parcul Central din Cluj pentru acest gen de evenimente – unde se spunea obsesiv să nu călcați iarba - pentru că de fapt este o alee care unește centrul de un cartier.

Am făcut un gest deosebit și iată că acum festivalul este din ce în ce mai accesat nu numai de clujeni, ci chiar de oameni veniți din afara țării. Acest exemplu ar trebui să fie urmat și de alte primării care nu trebuie să se erijeze în organizatori, ci să sprijine investitorii privați în evenimentele culturale”, susține Alin Vaida, director Jazz în the Park.

“La prima ediție am anunțat primăria din Bonțida că vom face un festival cu 4.000 de oameni, dar ne-am trezit cu 30.000. S-au mobilizat atât primăria, dar și sătenii care au început mici afaceri locale, ca de exemplu transportul fanilor de la gară la castel, cu poneiul.

Treptat, veniturile obținute de pe urma festivalului au generat sume la bugetul local și pentru renovarea castelului. Desigur ar fi bine să se implice mai mult și autoritățile, avem un singur drum de acces pe care circulă 200.000 de oameni, am mai avea nevoie de unul, de 5 km, care nu se mai face de șase ani”, menționează Andi Vanca, manager de comunicare al Electric Castle.

Cetatea Alba Carolina găzduieşte în perioada 6-7 septembrie cea mai importantă conferinţă de business din regiune, Transylvania Awards. Participă reprezentanţi ai celor mai mari companii din Ardeal, ambasadori şi investitori străini, camere de comerţ active în regiune, startup-uri, primari, city manageri, asociaţii de afaceri, care susţin dezvoltarea economiei din regiune şi a celei româneşti.

Evenimentul este împărţit în trei secțiuni: Invest in Transylvania (stimularea antreprenoriatului în regiune), Startups in Transylvania (noii antreprenori creativi), Cities & People (conceptul de smart city și soluții pentru cetățeni). La eveniment iau cuvântul personalităţi din lumea afacerilor, consuli şi reprezentanţi ai comunităţilor străine, traineri şi consultanţi specializaţi.

Printre invitaţi se numără Antonio Camara – profesor la Universitatea Nova de Lisboa, Dan Isai – CEO al Salad Box, Ciprian Morar - CEO al Lateral, Bernard Dewamme - coach Mentally Fit, Simona Baciu - fondator Transylvania College Cluj, Alain Heureux – antreprenor Brussels Creative, Essi Silvennoinen - Team Coach Tiimiakatemia, Saji Kumar – expert internațional în cercetarea de piață.

Sfatul bancherului

"Avem nevoie de dialog şi de oportunităţi de colaborare pentru a creşte sustenabil şi pentru a avea un impact real atât în economie, cât şi în societate şi în comunităţile în care ne desfăşurăm activitatea. Investiţiile în Transilvania pot avea un succes şi mai mare dacă încurajăm colaborarea cross-sectorială şi dacă stimulăm, prin afacerile pe care le desfăşurăm aici, antreprenoriatul şi interacţiunea la nivel local", spune Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România

Infrastructura, marea durere

”Oameni cu viziune vin aici pentru a crea idei noi, companii noi, joburi noi, proiecte care pot mişca o regiune, dar și România. În economia globalizată şi digitalizată inovaţia tehnologică este o sursă de creştere economică şi de stabilitate. Pe lângă inovaţie, e nevoie de investiţii în infrastructură, de digitalizare şi de oameni. Economia merge cu viteză mare şi este orientată spre consum. Acest lucru trebuie schimbat. În ciuda faptului că forţa de muncă rămâne o problemă majoră pentru angajatorii din România, companiile continuă să facă investiţii”, au remarcat organizatorii evenimentului.

Alba a atras 200 de milioane de euro

Alba Carolina, locul de desfășurare a evenimentului, este principalul obiectiv al investițiilor derulate în orașul transilvănean. Într-o perioadă scurtă aici s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii și conservarea monumentelor istorice, în mod special a cetății, simbolul orașului. Doar în cetate s-au investit peste 60 de milioane de euro. Restaurarea cetății, pe o suprafață de 120 ha, a durat cinci ani, iar acum se execută lucrări exterioare. Din fonduri europene s-a realizat și o pistă de biciclete. Banii europeni au determinat reabilitarea centrului istoric Alba Iulia – căi de acces, iluminat exterior, mobilier urban și zonă interioară, pentru care s-au cheltuit 17 milioane de euro.