Foto Rețeta “Ravioli de Sic”, dezvăluită de un antropolog culinar

O specialitate de mâncare ardelenească din comuna clujeană Sic, Gulerul Croitorului, a fost inclusă de gastronomul Claudia Romana Rista într-o colecție de rețete culinare autentice din satele românești.

“Avem din ce în ce mai puține sate în care rețete de demult, din secolul XVII, se pregătesc și în zilele noastre. Într-o gospodărie din Sic/ Szek am învățat cum se face o mâncare, și fel 1, și fel 2, Szabogaller (Gulerul Croitorului). Deși pare simplu, dar nu este, necesită multă pricepere, altfel riști ca toată umplutura de ceapă călită cu boia să ți se destrame în apa fiartă. Asta e toată rețeta. Apa care prinde un gust nemaipomenit de la acești tăiței cu umplutura “săracului”.

O mâncare de post și totuși festivă, dar care se făcea în zile mari de post, precum Vinerea Mare, Miercurea Cenușii, Ajunul Crăciunului, menționată în 1792 (Zrinyi Szakacskonv) drept rețetă ardelenească, Szabogaller arată drumul de la pasiunea italienilor din vremurile medievale pentru paste, scurte sau late, la iscusința ardelenilor, în special a celor romano-catolici, de a pregăti chiar și în zile de post și din “sărăcie” o mâncare atât de savuroasă, dar simplă în esență.

Dacă italienii au Ravioli Boccaccio (menționate în “Decameronul”), ardelenii romano-catolici au Szabogaller, o rețetă care nu trebuie lăsată doar în cărți vechi de bucate. Nu pot decât să sper că cei din Sic/ Szek și cei de pe teritoriul fostul Regat al Ungariei o vor pregăti și pentru cei care care vin să le treacă pragul, să le cunoască tradițiile și bucătăria, absolut delicioasă!”, menționează Claudia Rista.

Comuna clujeană este consemnată în volum cu trei rețete: guiașul dansatorilor din Sic, supa Gulerul Croitorului și ciorba armenească, toate legate de momente istorice sau de influența altor etnii. Cartea a fost scoasă într-un tiraj record pentru piața de tipărituri culinare: 85.000 de exemplare, fiind distribuită în rețeaua Profi Standard.

Preparatele descrise în carte provin din localitățile Tomnatic, Gottlob (Timiș), Nucșoara și Zboghițești (Argeș), Sic (Cluj), Rimetea și Vălișoara (Alba), Vaideeni (Vâlcea), Ostrov și Esechioi (Constanța), fiind cele de pe vremuri, știute de la bunici și transmise prin viu grai.

Claudia Rista a activat timp de 10 ani în managementul vânzărilor la McDonald’s, Xerox, Franke, Red Bull, Petronas, Coca-Cola, unde câștiga mii de euro pe lună. La 33 de ani, a renunțat la multinaționale și a pornit pe drumul artei culinare.

Ea poartă mereu șorțuri înflorate dintr-un costum popular peste pantaloni sau rochie și prezintă pe Facebook deliciile găsite la țărani. A intrat în lumea gastronomiei prin mâncare de casă pregătită la un dineu exclusivist organizat la Palatul Cesianu-Racoviță din București, iar la concursul internațional de gătit în aer liber de la Cluj a câștigat trei medalii de argint.