Foto Proiectul „metrou la Cluj”. Cum se fac lucrurile în alte țări și cum construim eficient o infrastructură feroviară sigură și la noi? Interviu cu Mariana Garștea, CEO SIXENSE România

Mariana Garștea este Directorul General SIXENSE România, o companie care oferă tehnologii, soluții și expertiză de monitorizare și urmărire în timp a riscurilor asociate proiectelor de construcții și infrastructură.

Pe limba tuturor, acest lucru înseamnă, de fapt, că echipa SIXENSE România se asigură că orice tip de proiect – de la clădirile de birouri până la proiecte complexe de infrastructură rutieră, feroviară, hidrotehnicăă etc. – stă în picioare după toți parametrii necesari, poate fi folosit în siguranță, rezistă cât mai mult în timp și aduce astfel beneficii investitorului sau proprietarului său.

Cu Mariana am stat de vorbă despre noul proiect de infrastructură feroviară anunțat la Cluj de autorități, metroul care promite să transforme orașul prin toate oportunitățile pe care le antrenează: dezvoltarea economică, creșterea calității vieții, fluidizarea traficului, ca să enumerăm doar câteva dintre ele.

Iată ce ne-a spus despre cum se fac lucrurile în afară, până unde poate ajunge viziunea celor care sunt responsabili de construirea unei infrastructuri mai bune și mai durabile, cum au decurs lucrările pentru liniile de metrou 4 și 5 de la metroul din București, unele dintre primele proiecte de care SIXENSE s-a ocupat la intrarea pe piața din România, și ce anume poate fi replicat și în proiectul de metrou de la Cluj.

În primul rând, spuneți-ne cum anume vă puteți asigura de fapt că un proiect de infrastructură – cum ar fi unul de metrou – poate să fie unul eficient și sigur, din toate punctele de vedere?

Rolul nostru într-un proiect de construcții sau infrastructură este să monitorizăm activ toate riscurile care pot să afecteze sănătatea unei structuri (riscuri geotehnice, structurale, de mediu etc.), pe toată durata de viață a acesteia – de la execuție și până la exploatare. Cunoscând aceste riscuri, putem interveni proactiv pentru gestionarea lor (ceea ce contribuie la o economisire mai mare decât dacă am interveni doar corectiv, retroactiv, după ce se petrec tot felul de incidente).

În tot acest proces, ne folosim foarte mult de soluții digitale, care ne ajută să acționăm eficient și rapid și ne ajută, de asemenea, să ne coordonăm foarte bine cu toți actorii implicați. SIXENSE România este parte din SIXENSE Group, lider la nivel mondial în soluții digitale pentru risk management, project management și asset management în construcții. La nivel de grup, investim constant în inovație și în dezvoltarea de tehnologii proprii, pe care le putem adapta și folosi și pentru piața din România.

Apropo de experiența pe care o are grupul pe plan internațional, cum ați observat că se fac lucrurile în afară versus cum se fac la noi? Există, presupunem, niște diferențe destul de importante.

Da, așa este. Poate cea mai notabilă diferență este faptul că, în afară, digitalizarea și toate tehnologiile despre care vorbim în construcții – sunt deja un standard, nu doar o excepție. Beneficiarii, constructorii, investitorii sau proprietarii de infrastructură înțeleg mult mai bine care sunt avantajele folosirii soluțiilor de acest fel și înțeleg că ele nu sunt doar un centru de cost, ci o modalitate prin care maximizezi investiția, pe de o parte, dar și durata de viață și sănătatea unui proiect. Mai ales dacă vorbim, de exemplu, de o infrastructură ca cea subterană – care trebuie să reziste pe zeci și sute de ani –, aceste instrumente de verificare și control ar trebui să fie cu atât mai utile și necesare.

Nu se mai pierd hârtii, nu se mai rătăcesc date, deciziile se iau bazându-se pe o evidență foarte clară a riscurilor identificate în toate etapele de dezvoltare și exploatare a proiectului și a măsurătorilor corect făcute, totul este transparent și bine pus la punct.

Puteți să ne dați un exemplu legat de cum se fac lucrurile în alte țări? Poate chiar un proiect similar cu cel care se pregătește pentru Cluj?

Sigur că da. Unul dintre cele mai complexe proiecte de infrastructură feroviară în care suntem implicați la nivel de grup este extinderea și dezvoltarea rețelei de metrou Grand Paris Express din regiunea Île-de-France. Proiectul este unul uriaș și își propune să creeze o rețea de transport subteran ultra-modernă, cu 68 de stații noi, cu 200 de km de linii automatizate și peste 2 milioane de pasageri care vor folosi zilnic acest mijloc de transport.

Asta înseamnă că, încă din faza de execuție, proiectul trebuie foarte bine monitorizat. Vorbim despre o rețea urbană foarte densă și complexă a Franței, cu zone mai sensibile sau chiar critice, cu lucrări care trebuie executate dedesubtul unor construcții deja existente sau clădiri de tip monument istoric, cu foraje într-un tip de sol ceva mai dur, care trebuie foarte bine analizat înainte.

În acest context, am aplicat un mix de soluții, care au pornit de la înțelegerea foarte bună a terenului printr-un studiu istoric (de tip InSAR – realizat folosind imagini din satelit), trecând prin instalarea unor instrumente de monitorizare (pentru detectarea vibrațiilor, a temperaturii, a zgomotului etc. – uneori, sute de parametri esențiali) și integrarea acestor date într-o soluție digitalizată de platformă (GEOSCOPE), prin care toți actorii-cheie să aibă acces la ele în timp real, să primească alarme, rapoarte și informații în baza cărora să acționeze unde e necesar.

Ce trebuie să se înțeleagă este că, în cazul acestui tip de proiecte, totul este monitorizat cu precizie milimetrică și e important să ne folosim de tehnologie care să ne arate cum se comportă structura tunelulului, ce se întâmplă cu structurile învecinate, cum reducem impactul asupra zonei de influență, ca să enumăr doar câteva aspecte.

Toate aceste lucruri sunt importante și în cazul unui proiect ca cel al metroului din Cluj.

De unde trebuie pornit atunci când vorbim despre un astfel de proiect – ca cel al metroului din Cluj?

Un astfel de proiect ar trebui să înceapă cu un studiu istoric (baseline): un studiu InSAR (ce detectează deplasările pe verticală ale structurilor și pământului, din satelit) care să identifice toate zonele sensibile sau vulnerabile de pe viitorul traseu și care să meargă cel puțin 5 ani în spate – pas care ar trebui să fie integrat în studiul de fezabilitate.

După ce există aceste informații, analizate și raportate la traseu, după ce se fac expertize structurale pentru fiecare structură posibil afectată, prin studiul de fezabilitate trebuie analizate și propuse soluții și tehnologii adaptate, care să aibă un impact negativ minim asupra zonei de influență (adică masivul de teren, infrastructură existentă – poduri, cale ferată etc. –, clădirile învecinate etc.).

Studiul de fezabilitate va furniza și soluțiile de bază în vederea implementării programului de monitorizare structurală și geotehnică, bugetul necesar etc. De asemenea, programul de monitorizare trebuie să fie raportat la riscurile identificate, deci trebuie să fie foarte specific.

Ce credeți că pot prelua autoritățile din Cluj de la monitorizarea proiectului făcut în București pentru Metrorex de SIXENSE România?

Cu siguranță există lucruri foarte bune care pot fi preluate. Cel mai important este contractarea directă a acestor lucrări de către autoritatea publică, care să-și asigure astfel accesul la informații rapid, direct, transparent și să aibă la dispoziție cele mai bune instrumente în vederea validării ipotezelor de proiectare și a calității execuției lucrărilor. Acest lucru este esențial, mai ales atunci când vorbim despre un astfel de proiect complex, cu riscuri critice.

Un alt aspect de luat în considerare și deja aplicat și pe cea mai nouă linie de metrou din București este implementarea unui sistem de monitorizare structurală și automată, continuă și în timp real, la care să aibă acces toate părțile implicate și care să poată furniza informații relevante pentru Autoritate și cetățeni deopotrivă. De ce? Pentru că se întâmplă deseori ca cetățenii să se plângă de vibrații sau de posibila afectare aclădirilor. Dar Autoritatea, având informații în timp real, poate verifica rapid zona respectivă și poate vedea ce s-a întâmplat istoric cu o anumite clădire, pe o anumită zonă etc., putând demonstra cu date foarte concrete că totul este în parametri normali sau să intervină punctual pentru a preveni un anumit impact structural major.  

Nu în ultimul rând, e importantă abordarea holistică a proiectului: studiu, analiză și instrumentare, măsurători înainte de demararea oricăror lucrări la noul proiect, instrumentare, măsurători, data management aplicat pe durata execuției și, absolut esențial, continuarea monitorizării riscurilor și în exploatare, pe toată durata exploatării, cu soluțiile potrivite – atât tehnic, cât și financiar.

După părerea dvs., ce va însemna dezvoltarea acestui proiect complex de infrastructură pentru orașul Cluj?

Infrastructura de transport subterană va crea cu siguranță noi oportunități economice și abordări total diferite pentru un centru urban cum este Clujul. Potențialul economic și impactul social vor fi imense. Cu o planificare adecvată, dezvoltarea spațiului subteran este promițătoare și va îmbunătăți enorm calitatea vieții. Numărul și densitatea populației vor crește cu siguranță și, exploatând pe deplin beneficiile infrastructurii subterane, Clujul va fi un oraș mai puțin aglomerat, mai puțin poluat, mai durabil și mai verde.

Tendințele din domeniu indică recunoașterea tot mai mare a posibilităților subterane, a viitoarelor orașe integrate, în care facilitățile subterane sunt integrate în infrastructura de transport urbană și fac viața supraterană mult mai plăcută.

Odată ce sunt depășite și numeroasele bariere structurale, logistice, de reglementare urbanistică etc., se poate vorbi despre formarea unui sistem subteran holistic și durabil, care completează infrastructura supraterană și care are ca rezultat un oraș pe mai multe niveluri.