Producătorii de medicamente vor să îl elimine pe ministrul Sănătății

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice, solicită prim-ministrului Mihai Tudose demiterea ministrului Sănătății, Florian Bodog, și a președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu, pentru încălcarea programului de guvernare și promovarea unor politici de sănătate în detrimentul pacientului.

"Este inacceptabil ca, în timp ce pacienții nu mai găsesc medicamente generice cu preț redus din cauza taxei clawback sau le găsesc la prețuri ce necesită coplată, oficiali de rang înalt să susțină că taxa clawback nu a crescut în ultimul an, că este la un nivel 'rezonabil', iar bugetul alocat consumului de medicamente s-ar fi dublat în ultimii ani", a declarat Laurențiu Mihai, director executiv al APMGR.

"Într-un interviu acordat publicației Politici de Sănătate, Florian Bodog (foto) a declarat că "până în momentul de față, nu a crescut clawback-ul, el s-a menținut până la o valoare rezonabilă", afirmație complet falsă. Nivelul taxei clawback a crescut de la 15,62% în trimestrul I al anului 2016, la 19,86% în același trimestru al anului 2017 și de la 15,64% în trimestrul II 2016 la 18,59% în trimestrul II 2017.

Estimările interne ale CNAS pun nivelul acestei taxe la 24% în ultimul trimestru al anului 2017. A spune că o taxă pe cifra de afaceri de 20% este rezonabilă arată dispreț față de întreaga industrie românească producătoare de medicamente, care fabrică medicamente cu prescripție exclusiv generice", spune Mihai.

În aceeași publicație, președintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, susține că "Fondurile totale alocate de CNAS pentru medicamentele cu și fără contribuție personală, inclusiv pentru cele utilizate în programele naționale de sănătate, s-au dublat în intervalul de șase ani de la introducerea contribuției clawback" - din nou o afirmație în totalitate falsă.

În realitate, sistemul public de sănătate acoperă doar 6,06 miliarde lei anual din valoarea consumului anual de medicamente, sumă nemodificată din anul 2012. Diferența de 1,5 miliarde de lei este acoperită exclusiv de producătorii de medicamente prin taxa clawback.

"Astfel de afirmații neadevărate ofensează deopotrivă industria farmaceutică și pacienții, care pot constata singuri lipsa medicamentelor de bază din farmacii, în condițiile în care peste 2.000 de medicamente generice cu prețuri accesibile au dispărut deja de pe piață în ultimii ani", adaugă Mihai.

APMGR consideră că, prin politicile medicamentului promovate de actuala conducere a Ministerului Sănătății și cea a CNAS se încalcă în mod grav programul de guvernare care, în capitolul dedicat sănătății, promite "asigurarea pieței cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui". Asociația atrage atenția că, în condițiile păstrării modului de calcul al taxei clawback pentru medicamentele generice, alte mii de medicamente generice cu prețuri mici pot dispărea de pe piață în următorul an.

"Medicamentele generice sunt, de regulă, medicamente cu preț redus, iar povara de nesuportat a taxei clawback face ca prețul multor medicamente să ajungă mai mic decât costul de producție, ceea ce va duce la delistarea acestora în România", afirmă Mihai.

Conform companiei de cercetare și studii de piață CEGEDIM, 60% din cele 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piață în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice.

"Din păcate, autoritățile nu au luat nici măcar o singură măsură care să protejeze medicamentele generice, în ciuda faptului că sunt medicamentele folosite de cei mai năpăstuiți dintre români, de bolnavii cronici, de bătrâni și de cei cu venituri mici", spune Mihai.

APMGR solicită introducerea imediată a calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamente generice, împreună cu introducerea de medicamente noi pe lista medicamentelor compensate doar cu alocarea de fonduri suplimentare sau pe baza unor contracte individuale cost-volum sau cost-volum-rezultat.

Companiile membre APMGR au capacități de producție în București, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș și Constanța, unde se produc 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice și antialergice, până la produse oncologice.

Industria generică locală contribuie cu 1,5% la produsul intern brut, asigurând 8.000 de locuri de muncă. APMGR reprezintă principalii producători de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Dr. Reddy's, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Terapia, Teva, Zentiva.