Producătorii de medicamente: „Consumul de produse non-Covid a scăzut dramatic în țară”

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) cere autorităţilor să aloce financiare importante pentru sistemul sanitar în 2021 deoarece starea pacienților din țară s-a înrăutățit din cauză că aceștia nu mai au acces la spitale și la tratamente.

“Este un an îngrozitor pentru pacienţii cronici non-Covid care au avut nevoie de asistență medicală spitalicească. Transformarea spitalelor în centre Covid-19 a dus la blocarea dramatică a accesului la servicii medicale şi medicamente, cu scăderi de 30-80% față de 2019 în consumul din spitale. Pacienţii români intră şi mai bolnavi în 2021, nu se întrevede nicio şansă ca situaţia să se amelioreze”, conform PRIMER.

Organizația atrage atenţia asupra scăderii consumului de medicamente în volum la nivelul spitalelor din România cu cel puţin 20% în primele 10 luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, aşa cum rezultă din datele transmise către PRIMER de Cegedim, companie de cercetare a pieţei farmaceutice.

Cele mai mari scăderi în volum s-au înregistrat la nivelul produselor critice injectabile pentru pacienții spitalizați: ranitidinum (-81%), levofloxacinum (-70%), vancomycinum (-65%), metoclopramidum (-35%), lidocainum (-30), piracetamum (-30%).

Și alte medicamente esenţiale în tratamentul spitalicesc au avut scăderi față de primele 10 luni din 2019, antibioticele injectabile au scăzut cu 41% la gentamicină, cu 36% la ciprofloxacină, cu 30% la ceftriaxonă şi cu 29% la cefuroximă).

Consumul de metamizol şi hidrocortizon s-a redus cu 22%, iar cel al soluţiilor perfuzabile cu 26% la clorură de sodiu, respectiv cu 25% la glucoză. Situaţii similare de consum în mare scădere se înregistrează în cazul analgezicelor injectabile, anestezicelor şi relaxantelor musculare.

O situație la fel de gravă este cea a medicamentelor oncologice din spitale și ambulatorii de specialitate, al căror volum s-a redus cu peste 10%, potrivit Cegedim. Medicamente vitale pentru pacienții cu afecțiuni oncologice au înregistrat scăderi semnificative: doxorubicină (-43%), gemcitabina (-37%), etoposidum (-35%) și cisplatin (-28%).

“Volumul medicamentelor din spitale s-a redus substanţial din cauza dificultăţilor în a accesa servicii medicale pentru pacienţii acuţi sau cronici, dar şi din teama bolnavilor de a merge la spital, din cauza pandemiei.

Lipsa accesului la medicamente destinate utilizării în ambulatoriu pentru bolnavii cronici - sunt deja cunoscute exemple precum levotiroxina, metformină, verapamil - sau mai recent a unor antibiotice uzuale, va genera agravarea problemelor existente de sănătate ale pacienţilor români, efectul urmând a se manifesta în următorii 4-5 ani”, a declarat directorul executiv al PRIMER, Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj.

Pandemia de coronavirus are deja un impact considerabil asupra stării de sănătate a pacienților ca urmare a neprezentării acestora în spitale sau a îngreunării accesului la servicii medicale pe fondul măsurilor luate în contextul actual, potrivit producătorilor de medicamente.

"În 2021, ne așteptăm la o înrăutățire a stării generale de sănătate a populației, întrucât orice întârziere a spitalizării unui pacient acut sau cronic în vederea administrării unui tratament adecvat nu face decât să îi agraveze bolile existente, necesitând astfel resurse suplimentare de sănătate”, conform PRIMER. Din organizație fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din ţară.