Parcul Central din Cluj, scos de pe lista spațiilor verzi. “Ne opunem noii legi”

Parcul Central Simion Bărnuțiu din Cluj-Napoca nu va mai putea fi cuantificat ca spațiu verde din cauza erorilor din noul document legislativ, avertizează Asociația Peisagiștilor din România (APR). În aceeași situație se află Parcurile  Herăstrău (80 ha) Cișmigiu (16 ha), Carol I (36 ha), toate din București, Parcul Nicolae Romanescu din Craiova (96 ha).

"După patru ani de încercări de îmbunătățire a legislației spațiilor verzi, APR solicită lui Klaus-Werner Iohannis, președintele României, să nu promulge legea privind modificarea legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților,  adoptată de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, în 13 octombrie, deoarece în textul formei trimise spre promulgare s-au strecurat grave erori materiale, iar unele fac ca prevederi ale legii să fie neaplicabile".

Solicitarea APR de a nu promulga acest act normativ, respectiv de a retrimite nouă lege la Parlament pentru reexaminare este fundamentată de mai multe motive. Acestea au fost formulate astfel de APR.

"1. Excluderea categoriilor de spații verzi „parc istoric sau grădină istorică” precum și „scuar sau parc de buzunar” este deosebit de gravă, acestea ieșind de sub protecția legii din cauza unor erori materiale. Nu mai pot fi cuantificate ca spații verzi Parcul Regele Herăstrău (80 ha), Parcul Cișmigiu (16 ha), Parcul Carol I (36 ha), Parcul Central din Cluj (13 ha), Parcul Nicolae Romanescu din Craiova (96 ha) și multe altele.

2. Neintroducerea în lege a anexei nr. 6 „Indicatorii specifici pentru categoriile de spații verzi” prin care se reglementează procentul de suprafețe construite în categoriile de spații verzi definite de prezenta lege va permite construirea necontrolată în perimetrul spațiilor verzi deoarece, spre deosebire de varianta legii nr. 24/2007, în vigoare, textul de lege transmis spre promulgare nu mai conține nicio prevedere.

3. Noul act normativ introduce posibilitatea de a schimba destinația unor importante spații verzi aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice prin documentații de urbanism, la dorința autorităților publice locale, în contradicție cu alte măsuri stipulate în lege pentru astfel de cazuri atinge dreptul fundamental al populației la un mediu sănătos, drept garantat prin Art. 35 din Constituția României".

Asop România a sesizat erorile materiale din raportul comun, premergător votului în plenul Camerei Deputaților, însă remedierea acestora nu a fost realizată. Organizația vrea să fie reglementată noțiunea principală a legii - spațiul verde - prin includerea unei definiții clare care să evidențieze toate rolurile acestei componente esențiale a cadrului urban (de protecție a mediului, social și cultural).

Alte propuneri sunt extinderea tipologiilor specifice, incluzând noi forme de spații verzi a căror apariție a fost generată de nevoile actuale ale societății (grădini comunitare, parcurilor de buzunar); profesionalizarea intervențiilor asupra spațiilor verzi, prin introducerea obligativității implicării specialiștilor în peisagistică în proiecte; includerea unei documentații de specialitate peisagistică în documentațiile tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții și a organizării lucrărilor.

"Vechea variantă a legii nr. 24/2007 permitea autorităților publice să abordeze punctual spațiile plantate, concentrându-se pe aspecte cantitative (mp/locuitor) în detrimentul celor calitative (siguranța și confortul utilizatorilor, aspecte ecologice, componente sociale), iar lipsa unei gândiri unitare și strategice a împiedicat apariția unor infrastructuri verzi care să contribuie la generarea unui cadru de viață adecvat.

Deși spațiul verde reprezintă o preocupare din ce în ce mai acută în rândul comunităților locale și apare din ce în ce mai des în discursul politic, calitatea acestuia rămâne extrem de precară și nu reușește să contribuie în mod adecvat la generarea unui cadru de viață adecvat pentru o societate modernă.

Asociația a propus trecerea de la o adresare punctuală a spațiilor verzi urbane către una integratoare, abordând spațiile verzi ca adevărate infrastructuri verzi, capabile să facă față problemelor generate de schimbările climatice precum și nevoilor unei societăți aflate într-un puternic proces de schimbare. De

Modificările propuse de ASP vizează siguranța și confortul tuturor utilizatorilor spațiului public prin generarea unui mediu de viață optim. Demersul a vizat inserarea în legislația națională de profil a tuturor atributelor necesare pentru garantarea dreptului constituțional la un mediu sănătos.

ASP a realizat trei studii de caz în Timișoara, Cluj-Napoca și București. Recomandările sale s-au materializat într-un proiect legislativ pentru modificarea legii care guvernează spațiile verzi în România și au vizat acoperirea lacunelor prezente în lege, corelarea cu alte acte normative care grevează asupra spațiului construit / urban, a patrimoniului sau a componentelor naturale.