Numărul de falimente s-a dublat la Cluj, de la an la an

Statisticile oficiale prezintă o tendinţă pozitivă, impulsionată de reducerea taxei pe valoarea adăugată şi revenirea încrederii românilor în economie. Totuşi, dincolo de statistici, economia reală se luptă să supravieţuiască. Numărul falimentelor a explodat în 2015, potrivit unui studiu naţional.

Datele analiştilor de la KeysFin, prelucrate pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor Publice şi de la Oficiul Naţional al Registrul Comerţului, arată că 7.446 de firme se aflau în procedură de faliment, în creştere cu 2.000 faţă de 2014.

Cele mai multe societăţi aflate în faliment erau în construcţii (9%), comerţul cu alimente, băuturi, tutun (5%), transporturi (4%). Şi comerţul cu material lemnos, restaurantele şi comerţul cu produse nealimentare erau în topul falimentelor.
 
„În construcţii sunt cu peste 150 de firme în faliment mai multe, semn că acest segment prezintă riscuri semnificative. Să construieşti un bloc nu reprezintă o afacere sigură; depinde de fluctuaţia preţurilor materialelor de construcţii, de forţa de muncă angajată, mai ales de nivelul cererii de apartamente. Legea dării în plată va face acest segment şi mai riscant, înăsprirea condiţiilor de creditare urmând să reprezinte un risc suplimentar în 2016”, explică analiştii.

Micii comercianţi dispar unul după celălalt

Nici comerţul cu amănuntul nu reprezintă un sector unde business-ul să meargă ca pe roate: anul trecut, 355 de firme care vindeau alimente, băuturi şi tutun se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decât în 2014. Coroborate cu datele privind comerţul cu produse nealimentare, rezultă aproape 500 de societăţi aflate în procedură de faliment.
 
„Chiar dacă banii circulă mai repede, chiar dacă stocurile sunt mai mici, concurenţa acerbă influenţează decisiv evoluţia companiilor. Cele mai multe firme aflate în faliment sunt unităţi mici, firme cu un singur spaţiu comercial, cu un volum de activitate redus, mici magazine de cartier, afaceri micro care nu au mai reuşit să facă faţă concurenţei marilor jucători din domeniu care vin cu preţuri de dumping, cu oferte promoţionale, cu un marketing agresiv”, conform KeysFin. 

Interzicerea fumatului loveşte proprietarii de baruri
 
O concurenţa acerbă se manifestă în sectorul restaurante, iar noua legislaţie privind fumatul pare să înăsprească şi mai mult condiţiile din piaţă. “Din semnalele primite de la oamenii de afaceri rezultă că numărul clienţilor a scăzut foarte mult după apariţia legislaţiei antifumat. Barurile care trăiau din consumul de alcool şi tutun sunt cele mai afectate, iar semnalele de la investitori arată că 2016 ar putea atrage un volum record de proceduri de faliment pe acest segment”, estimează analiştii.
 
Un număr semnificativ de proceduri de faliment erau deschise în activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management (129), întreţinerea şi reparaţie autovehiculelor (98), intermedierea în comerţul cu diverse produse (97). Cele mai multe societăţi care ajung în procedură de faliment au între 7 şi 9 ani de activitate. 

Firmele mai vechi, mai afectate decât cele noi
 
„Tendinţa generală cum că o firmă care a rezistat mai mulţi ani pe piaţă este mai sănătoasă, mai de încredere decât una nou înfiinţată nu este în totalitate adevărată. Riscul major de faliment este consemnat în cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au 20-23 de ani de la înfiinţare.

Experienţa în business este importantă, însă nu generează neapărat un comportament imun la provocările mediului de business. Nu vechimea firmei cât calitatea rezultatelor financiare trebuie să primeze în decizia privind dezvoltarea unui contract, a unui parteneriat de business”, relevă KeysFin.
 
Cele mai multe firme care au ajuns în situaţie de faliment în 2015 au fost în Bucureşti (1.402), un număr dublu faţă de anul precedent (699). Pe locurile următoare se află Maramureş (428), Timiş (295), Braşov (294), Iaşi (288), Mureş (286), Constanţa (260) şi Argeş (252). La polul opus s-au situat judeţele Vaslui (38), Caraş Severin (44), Ialomiţa (44), Sălaj (48), Călăraşi (50).

Clujul are de două ori mai multe falimente

Cele mai multe falimente sunt în Bucureşti fiindcă numărul firmelor este mai mare. Cu cât business-ul este mai dezvoltat, riscurile de insolvenţe şi falimente sunt mai mari, au explicat analiştii. “În Arad avem înregistrate 124 de falimente faţă de 75 în 2014, în Brăila sunt 127 faţă de numai 43 cu un an înainte, iar în Cluj avem un număr dublu de proceduri de faliment (216).

Numărul alimentelor s-a accentuat în 2015, semn că evoluţia macroeconomică a României nu se traduce, neapărat, într-o bunăstare pentru întregul spectrul de business”.  Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi persoanele fizice active din România.
 

Procentul de falimente pe judeţe

• Bucureşti 19%

• Bihor, Maramureş 6%

• Braşov, Constanţa, Iaşi, Timiş, Mureş 4%

• Argeş, Bacău, Cluj, Ilfov 3%

Sursa: KeysFin