Noii întreprinzători muncesc 10 ore pe zi, dar câştigă sub 500 de euro

“Studiul relevă nevoile pe care fondatorii de start-up-uri le au și cum putem să dezvoltăm noi soluții la provocările pe care le au”, susţine Vlad Craioveanu, managing director al Impact Hub Bucharest & Cluj. 301 de antreprenori care conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani au răspuns întrebărilor Barometrului afacerilor de tip startup din România. 66% dintre respondenți au între 25 și 35 de ani, 19% au peste 35 de ani, în timp ce 15% se situează ca vârstă sub 25 de ani.

Cei mai mulți antreprenori la început de drum dedică 10 ore pe zi afacerii lor, deci lucrează cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă. Conform unui studiu al Eurofound, angajații români au lucrat în 2014 cel mai mult dintre cei ai Uniunii Europene, numărul de ore ajungând la 41 pe săptămână.

Muncesc mult, câştigă puţin

27% dintre antreprenori depășesc limita celor 10 ore, unii dintre aceștia ajungând chiar la 18 în fiecare zi. Dacă 38% dintre antreprenorii respondenți au un venit lunar sub 500 de euro, 11% au depășesc nivelul de 2.000 de euro pe lună. În România, venitul mediu net în noiembrie 2015 s-a ridicat la 432 de euro. 
 
64% dintre respondenți participă la cel puțin un eveniment de networking într-o săptămână, față de 29% care nu participă la nici unul. Construirea de parteneriate de business, de vânzări și de marketing sau identificarea de furnizori de servicii  sau de mentori, dezvoltarea de relații de business sunt vitale pentru creșterea afacerii.
 
Birocrația a fost indicată de antreprenorii de startup ca fiind cel mai important obstacol în dezvoltarea unei afaceri. Neclaritățile legislative, lipsa de informații, legislația stufoasă sunt  câteva aspecte semnalate de antreprenorii de startup corelate cu fenomenul birocrației. În topul obstacolelor identificate intră aspectele fiscale, accesul dificil la finanțare și lipsa educației antreprenoriale.

Vor relaxare fiscală şi scăderea birurilor

26% dintre respondenți își doresc o relaxare fiscală care să vizeze numai startup-urile, în timp ce 20% consideră că o relaxare fiscală generală la nivelul firmelor ar avea cel mai mare impact. În topul măsurilor de urmat de către autorități intră reducerea birocrației (14%), crearea mai multor programe de finanțare pentru startup-uri din fonduri europene sau din partea statul, crearea unor instituții care să sprijine prin consultanță, spații de lucru, incubatoare de afaceri administrate și finanțate de stat, un e-ghișeu funcțional, digitalizarea instituțiilor.
 
În domeniul fiscalizării, scăderea impozitării muncii pentru angajați și pentru angajatori (78%), simplificarea reglementărilor și taxării startup-urilor (78%), scăderea impozitării veniturilor startup-urilor (74%) sunt cele mai importante măsuri pentru a îmbunătăți mediul de reglementare și fiscal pentru startup-uri.

Afaceri cu bani de acasă sau de împrumut

69% dintre respondenți indică fondurile proprii, inclusiv împrumuturi de nevoi personale, salariul încasat din alt loc de muncă drept cea mai importantă sursă de finanțare. Pe următoarele locuri se situează fondurile europene, finanțările nerambursabile de la stat, familia și prietenii.
 
Din totalul respondenților, 15% au intenția de a accesa fonduri europene în următoarele 12 luni, în timp ce 13% vor să acceseze programe guvernamentale. Creditele bancare se clasează pe șase, iar pe locurile 7 și 8 se situează fondurile de capital de risc și cele de private equity. 
 
Cei mai mulți antreprenori vor aloca resursele pentru promovare (32%), vânzare și distribuție (28%). Definirea produsului sau serviciului este a treia zonă de investiții, datorită faptului că 50% dintre firmele respondente au sub un an vechime. Operaționalul și resursele sunt ultimele zone de investiții planificate, la fel ca și definirea sau optimizarea modelului de business.

Lipsă de mentori şi de educaţie practică

Antreprenorii consideră într-o măsură covârșitoare că școala românească nu îi pregătește pe tineri pentru a deveni antreprenori. Educația precară a antreprenorilor este indicată chiar de oamenii de afaceri ca al treilea obstacol în dezvoltarea antreprenorială. Aceștia subliniază lipsa mentorilor și a unei educații relevante în domeniul financiar, de management, marketing și vânzări.
 
Cea mai mare pondere a antreprenorilor de startup consideră eșecul în afaceri ca un eșec în carieră (26%), 22% cred că acesta va constitui o barieră pentru viitoarele inițiative, iar 20% că indică lipsa abilităților necesare. Doar 18% consideră eșecul un prilej de învățare, iar 5% că nu are un impact asupra viitoarelor startup-uri.
 
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în 150 de ţări şi venituri de 27,4 miliarde de dolari în anul fiscal 2014. Impact Hub este o organizație ce susține dezvoltarea antreprenorială, cu 75 de centre pe cinci continente şi prezențe în România la București și la Cluj.