Primul pas a fost făcut prin înfiinţarea Cooperativei Miere de Câmpie (CMC), cu sediul în Sic, situată într-o clădire cu mansardă şi lemn la marginea unei livezi de pruni. Ea funcţionează atât ca sediu administrativ, cât şi ca un centru de procesare, fiind realizată cu ajutorul finanţărilor de la Fundaţia Româno-Americană şi din fonduri europene. În vară aici s-a deschis un centru pentru colectare și procesare a plantelor medicinale, în cadrul unui proiect pe fonduri elvețiene.
Organizaţia cuprinde nouă producători locali plus Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă (FCSC) în calitate de consultant şi a creat un brand ce îşi propune să promoveze valorile micilor apicultori din Valea Fizeşului, botezat Peregrin. Apicultorii clujeni mizează pe o miere „curată”, neprocesată termic.
Stupinele sunt amplasate în apropierea localităţilor Sic, Fizeşu Gherlii, Unguraş, Gherla, Dej, în arii de protecţie integrate în reţeaua ecologică europeană Natura 2000. Mierea este de salcâm, sulfină, rapiţă, dar şi cu cătină, nucă, trufe sau amestecuri de fructe sau plante, alte produse fiind polenul crud şi uscat, propolisul sau tinctura de propolis.
Ţinta apicultorilor: clădirile de birouri
„Avem proiectul depus la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), aşteptăm aprobările şi sperăm ca în noiembrie să îi dăm drumul, noi suntem deja pregătiţi. Valoarea proiectului depus este de 80.000 de euro, integral din fonduri UE, iar acesta cuprinde inclusiv partea de marketing, de promovare. Un apicultor individual nu se pricepe la toate acestea şi nu dispune de fondurile necesare, iar astfel poate să-şi vândă un produs la un preţ la care nu s-ar fi gândit niciodată. Modelul de asociere este de succes în Franţa, Spania, Italia sau Marea Britanie.
Vrem să creăm o Cutie cu Ceai, care va conţine un borcan cu miere din Valea Fizeşului, cu beţigaş special, şi pliculeţe cu ceaiuri naturale din plante care să ajungă unei familii pentru o săptămână. Proiectul vizează integrarea producătorilor pe lanţul scurt, adică să elimine intermediarii, iar produsele să ajungă direct la oameni. Nu ţintim supermarketurile, ci persoanele vor să aibă un stil de viaţă sănătos şi vor putea comanda şi de pe internet. Cutia va fi din carton sau din lemn, pentru firme din sediile de birouri din Cluj care vor să facă un dar de sărbători angajaţilor”, spune Cornel Brustur, preşedintele CMC.
În proiect va fi cooptată Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), ai cărei specialişti vor elabora reţetarele pentru produsele incluse în cutie, îndeosebi pentru mierea cu amestecuri de plante sau fructe de pădure. Centrul de testare ce va fi înfiinţat în cadrul instituţiei va atesta faptul că produsele au respectat anumite standarde de elaborare şi de procesare. Dacă proiectul de la Cluj va avea succes, va fi extins la nivel naţional sau chiar internaţional.
Distilerie pentru lavandă şi coada şoricelului
Din această vară este funcţional şi centrul pentru plante medicinale de la Sic, inițiativă demarată cu scopul de a încuraja generarea de noi surse de venit pentru persoanele din zone rurale și educarea lor cu privire la cultivarea și prelucrarea sustenabilă. Dotările includ un cuptor pentru uscarea plantelor, un mărunțitor pentru ceaiuri și condimente, un distilator pentru obținerea de uleiuri și esențe.
Centrul a fost înființat în cadrul proiectului „Integrarea socială a persoanelor defavorizate din zona rurală prin colectarea și procesarea plantelor medicinale într-un mod sustenabil”, cu un buget de 250.000 de franci elvețieni. În primele zile de la deschiderea sa, din august, s-au organizat ateliere de distilare de lavandă și preparare de condimente. În proiectul grupului de plante medicinale sunt integrate şi alte localităţi din zonă, precum Bonţida sau Mihai Viteazu.
Centrul este integrat de Civitas în programul „Grădina de plante medicinale din Ardeal”, alături de cel din Locodeni (Harghita), realizate cu sprijinul Asociației pentru Agricultură Biodinamică (Elveţia), ai cărei specialişti au vizitat cele două judeţe.
Aici s-au organizat cursuri practice despre colectarea corectă a plantelor medicinale, realizarea grădinii de mirodenii și plante medicinale, oportunități de procesare și valorificare a plantelor colectate. La Cluj au fost plantate experimental semințe și răsaduri de mentă, rozmarin, cimbru de grădină, salvie, busuioc, iar la Locodeni, lavandă, lămâiță, mentă, echinaceea sau armurariu.
Agricultura biodinamică, promovată în Vestul Europei
Promovată în Elveția şi în UE, agricultura biodinamică pune în prim plan relația omului cu natura, fiind dezvoltată în urma declinului calității în agricultura convențională de la sfârșitul sec. XIX. La Cluj au apărut mai mulţi întreprinzători în domeniul plantelor medicinale.
Simona Persecan cultivă lavandă la Cojocna, experimentând, pentru prima oară în regiune, o cultură de Helichrysum, cu flori galbene. În Apahida, Maria Jucan se ocupă atât de legume, cât şi de plante medicinale şi aromatice, folosite în macerate şi ceaiuri, iar de pe dealurile din zonă se recoltează coada şoricelulului.
La rândul lor, clujenii s-au deplasat în Elveţia, la Centrul Mondial al Antropozofiei Goetheaneum, unde au urmărit grădini de plante medicinale şi aromatice, ateliere de prelucrare, procesul de compostare, preparate utilizate pentru îmbunătăţirea calităţii solului şi compostului. Printre produsele analizate s-au numărat ceaiuri medicinale, tincturi de plante, cremă de gălbenele, oţet şi ulei cu mirodenii.
„Există posibilitatea de schimbare a mentalității axate pe tratarea bolilor prin consumul de medicamente în una centrată pe un stil de viață sănătos, prin prevenirea și menținerea sănătății”, a declarat Gabor Kolumban, președintele FCSC. Produse din plante medicinale şi specialităţi gastronomice din Transilvania au fost prezentate în cadrul Festivalului Gobe de la Manchester (Marea Britanie).
