Majoritatea maşinilor din România au peste 10 ani

Majoritatea maşinilor din România au peste 10 ani
În perioada 2008-2014 numărul de autovehicule aflate în circulaţie a crescut cu 21%, ajungând la 4,9 milioane, însă cea mai mare parte a creşterii a venit din importurile de maşini second-hand.

Trei sferturi din autoturismele vândute în România sunt second-hand, arată o analiză efectuată de consultanţii PwC România. Vârsta medie a parcului auto naţional a crescut de la 7,7 ani în 2008 la 12,9 ani în 2014, cu 4,6 ani mai mare decât vârsta medie a parcului din Uniunea Europeană. Ponderea autovehiculelor mai noi de doi ani a scăzut de la 22% din total la 4%. 
 
Vârsta medie a vehiculelor second înmatriculate în România este de peste 10 de ani. „În ultimii 6 ani, de când formula taxei de primă înmatriculare a fost pusă în acord cu regulile comunitare, parcul auto a îmbătrânit simţitor; astfel vârsta medie a parcului auto va crește la 14 ani până în 2020, ducând la creşterea emisiilor poluante şi punând probleme de siguranţă a traficului. 
 
Pentru a schimba situaţia, ar fi necesar ca ţara noastră să ia în calcul un nou mecanism de impozitare al autovehiculelor – care să ţină cont nu atât de capacitatea cilindrică, aşa cum este în prezent, ci de elemente precum nivelurile de emisii ale autovehiculelor şi normele Euro ale motoarelor acestora. Desigur, acest sistem s-ar putea aplica gradual numai autovehiculelor înmatriculate după intrarea în vigoare a unui pachet legislativ conturat in acest sens  şi oferind o perioadă de graţie cu un termen rezonabil”, a declarat Daniel Anghel, asociat în PwC România. 
 
România a înregistrat un vârf de înmatriculări de autoturisme noi în 2007, urmat de o scădere abruptă în timpul crizei economice și o tendință constantă de scădere după aceea. “În scopul stimulării vânzărilor de autoturisme noi au fost adoptate o serie de măsuri, cum ar fi programul Rabla, care vizează reducerea vârstei medii a flotei auto prin stimularea casării maşinilor vechi și a achiziţionării de autoturisme noi. Programul a fost eficient în îndeplinirea obiectivelor sale, dar impactul economic nu a fost suficient pentru a schimba tendinţele pieţei”, a adăugat Bogdan Belciu, unul dintre autorii analizei.
 
Un exemplu de bune practici în UE îl reprezintă renunțarea la impozitarea în funcție de capacitatea cilindrică, în Irlanda, Marea Britanie sau Luxemburg, şi trecerea către un impozit bazat pe emisiile de dioxid de carbon. Alte state precum Germania sau Portugalia au inclus factorul emisiilor poluante în calculul impozitului auto, alături de capacitatea cilindrică.

Comenteaza