"Lipsa forței de muncă va obliga companiile la automatizare și robotizare"

Brașovul merge pe urmele modelelor de business puse în practică la Cluj sau la București, dar se axează pe investițiile în industriile auto și aeronautică, precum și în turism, în paralel cu introducerea masivă a tehnologiei, spune Alin Pătraşcu, Site Manager Brașov al NTT DATA Romania.

Cum s-a dezvoltat Brașovul după 1989, din punct de vedere economic?

La începutul anilor '90 Brașovul a trecut printr-o perioadă foarte grea. Majoritatea covârșitoare a locurilor de muncă erau în industrie. Una cu îndelungată istorie, însă cu tehnologie rămasă în urmă. Ca urmare, fabrici de avioane, elicoptere, camioane, tractoare, carburatoare, radiatoare, rulmenți, mobilă, textile, încălțăminte au închis porțile una după alta. Au urmat convulsii sociale de amploare.

Rezultatul a fost un declin foarte amplu: Brașovul este singurul oraș mare din România care în loc să crească - așa cum s-a întâmplat cu toate celelalte - București, Cluj, Timișoara sau Iași - a scăzut. Populația a ajuns de la 350.000 la 250.000.

Au urmat două puncte importante de cotitură. În 2005, Ina Schäffler a construit o nouă fabrică, având obiectivul de a angaja 4.000 de oameni. În 2009, în plină criză, am avut ceva emoții, dar au ajuns la 4.000 de angajați în 2016.

Al doilea punct este planul de investiții desfășurat între 2012-2013 pentru pregătirea Festivalului Olimpic de Iarnă al Tineretului European 2013. Peste 30 de milioane de euro au fost investite în pârtii, patinoar, trambulină. A fost primul eveniment internațional olimpic desfășurat în România.

În paralel, investițiile în infrastructura orașului au făcut ca pe bună dreptate Brașovul să fie declarat drept cel mai frumos oraș din România. Asta a readus turismul în prim-plan în economia orașului și a județului.

Ce domenii considerați că au viitor în oraș?

Încetul cu încetul, un investitor l-a atras pe următorul. În ultimii 10 ani s-au realizat multe investiții în industria auto și în cea aeronautică. Dacă în anii 2000 era greu să găsești un loc de muncă, acum se asigură transport pentru angajați care vin de la peste o oră distanță.

Mașina „Made in Brașov”, un proiect inițiat de Clubul Economic German din Brașov, este o foarte bună radiografie a industriei brașovene. Aproape jumătate din piesele necesare producției unui automobil se produc în județ. De asemenea, industria aeronautică învie. Componente pentru Airbus se produc lângă Brașov și sperăm să reînceapă producția de elicoptere.

Un alt domeniu prioritar este turismul. Reabilitarea centrului vechi al orașului, zidul și turnurile cetăţii, au adus la viață unul dintre cele mai bine păstrate orașe medievale. Castelul Bran dar și cetățile Râşnov, Rupea, Făgăraș atrag mii de turişti în fiecare an.

Nu în ultimul rând, pentru pasionații de sporturi de iarnă Poiana Brașov este cu siguranță cea mai bună destinație la nivel național. Industria IT a fost dominată mulți ani de doi-trei mari jucători. În ultimii ani numărul de companii și de angajați din acest domeniu a explodat și la Brașov.

Există preocupare din partea firmelor locale de a introduce tehnologia în activitate?

Lipsa forței de muncă obligă la abordări creative. Robotizarea este o temă abordată la fiecare întâlnire. Am văzut implementări de roboți industriali achiziționați de la mari jucători în domeniu, dar și roboți creați de inginerii din fabrică.

Automatizarea culegerii și prelucrării primare de date este un obiectiv la fel de important pentru că este o muncă plictisitoare pe care nu mai dorește nimeni să o facă și care poate fi preluată de roboții industriali. Acum 10 ani managementul unei fabrici era mulțumit dacă putea gestiona informatizat fluxul comercial: comandă client – comandă aprovizionare – comandă producție – livrare – încasare.

Astăzi întrebările sunt despre conectarea fiecărui loc de muncă pentru a primi și a oferi informații despre stadiul și calitatea lucrărilor efectuate, despre urmărirea cu coduri de bare QR sau RFID a materialelor sau a produselor pe întreg parcursul sau despre cum poate vedea clientul în ce stadiu este comanda sa. De fapt, este analizată fiecare activitate și dacă este suficient de repetitivă și costul implementării unei automatizări sau robotizări este accesibil se trece la fapte.

Prin ce se materializează colaborarea dintre NTT DATA și DWK?

Deutscher Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK) este probabil cel mai activ club economic german din țară. Printre cele mai importante proiecte realizate de DWK se numără Școala Profesională Germană Kronstadt și Fit For Future. NTT DATA Romania împreună cu DWK au organizat un eveniment de prezentare a direcțiilor strategice, inovatoare de dezvoltare din IT, cu precădere tehnologia aplicată în industrie.

De unde vă recrutați oameni buni în companie?

Universitatea Transilvania este prima sursă. Numărul de studenți nu este atât de mare ca în București, Cluj sau Timișoara, dar numărul este în creștere susținută, precum și calitatea cunoștințelor acestora. O altă sursă importantă o reprezintă județele limitrofe și Bucureștiul. Relocarea este o tendință în creștere, accelerată de micșorarea diferenței de venituri între capitală și Brașov, dar și de calitatea vieții într-un oraș aerisit, cu nenumărate posibilități de petrecere a timpului liber.

În ce constă colaborarea cu Universitatea Transilvania?

Începând cu anul școlar 2011-2012 colegii au susținut cursuri de ABAP (limbaj de programare pentru SAP) la secția de informatică aplicată cu predare în limba germană din cadrul Facultății de Matematică și Informatică: un curs de ABAP în cadrul programei de licență și unul de ABAP OO în cadrul masterului aceleași secții.

În fiecare din ultimii șapte ani am avut câte 3-4 grupe de studenți în practică. În cadrul stagiilor de practică studenții realizează un proiect alături de colegi și îl prezintă, la final, în plen. Acordăm între cinci și zece burse pe an pe tehnologii diverse în funcție de solicitările curente din proiecte.

Participăm activ, organizăm concursuri, acordăm premii la evenimentele organizate de Facultățile de Matematică și Informatică, Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, Design de produs și Mediu, Departamentul de Mecatronică.

Ce avantaje are un tânăr care ajunge într-o companie a unui mare grup japonez?

Sunt multe grupuri japoneze prezente în România. Unele au doar reprezentanțe, altele au construit sau preluat fabrici. În Brașov, doar fabrica de bere mai este parte a unui grup japonez. Eu pot să vă spun doar despre avantajele NTT DATA Romania și despre atmosfera din filiala Brașov.

Voi menționa doar două aspecte pe care le consider ca fiind diferenţiatoare: strategia pe termen lung și munca în echipă. Strategia pentru întreaga companie este limpede, predictibilă și diseminată fiecăruia din cei peste 110.000 de angajați. Orice obiectiv, fie el anual sau chiar trimestrial, este coliniar. Este un factor motivator extraordinar să știi că tragi cu o întreagă echipă de colegi în aceeași direcție, spre același țel.

Cultura japoneză încurajează echipa. Gândiți-vă dacă ați văzut vreodată un singur japonez urcând pe scenă să ridice un premiu? De obicei urcă întreaga echipă. Această caracteristică specifică culturii japoneze a venit ca o mănușă pe modul de organizare și cultura companiei în România. Colegii care vor începe o carieră la NTT DATA Romania vor avea un coleg în rolul de mentor și unul va fi „buddy”. Este un proces de integrare ideal, mai ales pentru cei tineri.

Diversitatea este un avantaj pentru viitorii mei colegi: în cadrul NTT DATA Romania se derulează proiecte diverse: proiecte de cercetare, proiecte de dezvoltare, suport, implementare, abordând toate tehnologiile informatice, chiar toate, și mai noi și mai vechi.

Pe lângă experiența tehnică acumulată în cadrul proiectului, studenţii pot accesa platforma internă de learning, care cuprinde atât traininguri tehnice din diverse arii (cursuri ABAP, #C, electronice), cât şi traininguri soft skills (Public speaking, Project management).

Cu o medie de vârstă de un pic peste 30 de ani, atmosfera din filiala Brașov este una dintr-o tabără: colegii se ajută între ei pentru a rezolva toate provocările, ca ulterior să se organizeze pentru o seară de board-games, un campionat de ping-pong, pentru un meci de fotbal sau o sesiune de urcat pe munte.

Astfel, oferim un pachet diferit de beneficii, pe lângă cele clasice: bunătăţi sănătoase şi dulciuri la birou, o activitate sportivă în fiecare lună (paintball, concurs de tenis, bowling), concursuri lunare de cultură generală, petrecerea de vară împreună cu familia şi petrecerea de Crăciun.

Ce țintă de angajări v-ați propus pentru 2019 și pentru anii următori?

Pentru acest an ținta este de 50 de colegi noi în Brașov. În anii următori ne dorim să menținem ritmul de creștere și să atingem pragul de 350 de colegi în 2022.

Cum s-a născut soluția Clarvision și la ce este ea utilă? De către ce firme este solicitată?

Soluția Clarvision s-a născut la inițiativa domnului Daniel Metz, CEO al NTT DATA Romania, care a identificat o nișă acoperită insuficient, și anume soluții software pentru industria din România. În 2001 a fost demarată dezvoltarea Clarvision ERP, aplicație care stă la baza suitei de soluții Clarvision de astăzi. Clarvision ERP gestionează toate procesele dintr-o fabrică sau dintr-o companie de producție: ofertare, contractare, aprovizionare, planificare și lansare în producție, asigurând trasabilitatea materialelor și a manoperei, dar și controlul costurilor.

Clarvision BI oferă managementului o imagine în timp real asupra propriilor indicatori de performanță. Aplicații cu coduri de bare urmăresc materialele de la recepție până la consum, iar produsele pot fi urmărite de la controlul de calitate până la livrarea acasă, la clientul final. Interfața cu platforme EDI sau cu platformele online ale băncilor permit automatizarea prelucrării datelor.

Aplicațiile instalate pe tablete lângă fiecare centru de prelucrare oferă operatorului informații despre comandă și permit culegerea datelor privind calitatea și trasabilitatea. Aplicațiile pe telefoane sau tablete permit înregistrarea comenzilor pe teren și transmiterea lor în timp real. Clarvision CRM susține activitatea agenților de vânzări în relația cu clienții viitori sau existenți. Clarvision este acum soluția cea mai implementată în fabrici și în uzine, în România.

La ce proiecte lucrați acum?

În cadrul soluţiei Clarvision voi menționa doar două; SelfService - pentru angajați și manageri, cu scopul automatizării proceselor din zona de pontaj și resurse umane, dar și rescrierea aplicațiilor mobile pentru Android. În cadrul filialei de la Brașov ne pregătim pentru „primăvara universitară”, în această perioadă au loc multe evenimente organizate de facultățile menționate, precum târguri de practică, prezentări științifice şi alte acțiuni la care vom participa.