Lecţie germană: cum ne concepem metropola

Domeniul economic este principalul factor care determină schimbările, iar primul semn că localităţile evoluează spre un astfel de sistem de zonă metropolitană apare atunci când oamenii călătoresc între localităţi ca să ajungă la serviciu. Una dintre piedicile în crearea zonelor metropolitane este competiţia dintre diverse localităţi şi stabilirea unui sistem administrativ nou prin modificări de legislaţie. Administraţiile trebuie să gândească "dincolo de graniţe" pentru a rezolva astfel de dificultăţi. "Cooperarea politică este importantă, iar factorii de decizie trebuie să înveţe să gândească în afara ideeii de competiţie", arată Ache.

Pentru a controla evoluţia unei zone metropolitane, ce presupune un tablou complex, este nevoie de viziune. "E important să fii vizionar la crearea zonei metropolitane, să ştii unde vrei să ajungi şi ce vrei să realizezi. Aici se potriveşte bine zicala care spune că, dacă nu ştii în ce port vrei să ajungi, nici un vânt nu este favorabil", susţine specialistul german. În plus, fiecare zonă metropolitană nou conturată se creează în funcţie de datele specifice ale locului. "Să copiezi ceva funcţional în altă parte este o mare greşeală", a atras atenţia Ache. Acesta este urbanist şi activează acum în Finlanda, este profesor de planificare metropolitană europeană la Helsinki, director adjunct al Institutului de Planificare Spaţială de la Universitatea din Dortmund, (Germania) şi cercetător la Centrul pentru Studii Urbane şi Regionale.

România are deocamdată doar încercări de zone metropolitane, a spus Cătălin Sârbu, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti. "Zone metropolitane declarate sunt o grămadă, însă niciuna nu îndeplineşte criterii unanim acceptate la nivel european, propuse în urma unor studii aprofundate. Ca posibile zone metropolitane ce abia iniţiază procese mai consistente de dezvoltare ar fi Bucureşti şi Timişoara", a menţionat Sârbu.

Elemente esenţiale în crearea zonelor metropolitane eficiente sunt potenţialul uman şi economic, existenţa legăturilor între localităţi, predispoziţia la inovare, a menţionat arhitectul clujean Vasile Mitrea. "Noi nu putem aplica pur şi simplu modele realizate în alte părţi, trebuie să ne raportăm la situaţia pe care o avem noi aici. Problema la noi este că nu este urmărită o strategie consecventă, gândită pe termen lung. Nu se gândeşte în sistem, ci pe "feliuţe"", spune Mitrea. Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Zona Metropolitană Cluj include municipiul Cluj-Napoca şi 17 comune, cu 379.705 locuitori. Principalul pion în organizarea Zonei Metropolitane, Cluj-Napoca, a fost declarat pol naţional de creştere, iar prin intermediul unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbană au fost propuse proiecte economice, de infrastructură şi sociale ce ar urma să fie finanţate cu 85 de milioane de euro.