Fondurile europene falimentează firmele clujene

Pentru că statul român nu le achită la timp acestora banii cuveniţi, beneficiarii clujeni de sume nerambursabile de la Comisia Europeană se văd nevoiţi să îşi blocheze proiectele, să se împrumute sau se înglodează în datorii.

30 de miliarde de euro este suma pe care România trebuie să o primească în perioada 2014-2020 pe cele şase programe cu finanţare europeană, însă acest lucru va fi greu de realizat în lipsa unui sistem coerent de plăţi din partea statului român pentru beneficiarii locali, până la rambursarea sumelor din partea Comisiei Europene (CE). Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj avertizează că un nou eşec se întrevede, după cel din perioada 2008-2013.

„Premierul Victor Ponta spunea că ar fi bine să considerăm că sesiunea precedentă de finanţare europeană a fost un eşec asumat, dar în schimb să pregătim foarte bine următoarea. Adevărul este că noi până în iulie trebuie să ne prezentăm în faţa CE cu regionalizarea făcută, să avem pregătită toată strategia de dezvoltare a României, toate programele şi proiectele, însă acest lucru nu va fi posibil. În consecinţă, ne putem aştepta să accesăm puţin din cele 30 de miliarde de euro pe care le-am avea la dispoziţie pe cele şase mari programe de finanţare cu fonduri europene pe viitorii şapte ani, aşa cum din cele circa 20 de miliarde din sesiunea trecută am accesat 4-5 miliarde", susţine Augustin Feneşan, preşedintele APM.

El atrage atenţia că există firme clujene care au ajuns să îşi finanţeze proiectele de un an pentru că nu le-au venit banii cuveniţi de la autorităţile de management din România, iar rambursările din partea CE se fac doar după ce aceste instituţii îşi îndeplinesc obligaţiile faţă de beneficiari. „60% din firmele locale angrenate în proiecte europene au ajuns să acumuleze datorii şi penalităţi către stat. Mi s-a plâns un coleg cu care avem un proiect comun că i s-au poprit conturile din partea Fiscului pentru că a adunat aceste restanţe, cu toate că legea spune că beneficiarilor de fonduri europene nu li se poate aplica acest tratament", a menţionat şeful APM.

Conducerea organizaţiei clujene militează pentru înfiinţarea unui fond naţional paralel prin care să fie alimentaţi permanent beneficiarii de fonduri europene, pentru ca banii să poată fi rambursaţi regulat de la CE în maxim 30 de zile. În lipsa unor plăţi continue din partea autorităţilor din România, banii europeni vin doar din trei în trei luni, trei dintre cele şase programe fiind acum blocate. La începului anului, APM a trimis un document de poziţie care oferă guvernului soluţii pentru atragerea în România a 5 miliarde de euro din fondurile europene. Patronatele au identificat 15 cauze-rădăcină care au generat dezastrul din prezent şi au lansat 25 de propuneri pentru relansarea şi salvarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Prin susţinerea funcţionării acestuia vor fi asigurate venituri directe de 1,5 miliarde de euro la buget, conform organizaţiei patronale. Conducerea APM a avertizat că, dacă statul nu îşi va onora partea de finanţare, se va trezi cu multe procese în instanţă din partea acestora.

Fiscul închide ochii

Ministerul Finanţelor Publice are un proiect de ordonanţă prin care societăţile care au de încasat bani europeni în baza contractelor de finanţare semnate cu autorităţile române ar putea beneficia de amânare la plata impozitelor şi taxelor, de maxim doi ani, în limita sumelor de primit din fonduri europene. Facilitatea nu va fi acordată companiilor în insolvenţă sau executare silită şi nici celor cu eşalonări la plată. Fiscul va soluţiona cererea de amânare la plată în 15 zile. Dacă solicitarea este aprobată, Finanţele vor pune poprire pe sumele pe care autoritatea competentă le datorează contribuabilului, în limita obligaţiilor fiscale amânate la plată.