Fluturii le aduc bani proprietarilor de păşuni

Deţinătorii de asemenea suprafeţe din cinci comune clujene vor primi anual câte 240 de euro pe hectar dacă nu lasă oile şi vacile să pască pe acestea.

Fermieri din şase comune clujene vor primi în acest an bani ca să nu facă nimic. Cei 2.000 de proprietari de păşuni vor primi câte 240 de euro pentru fiecare hectar deţinut numai ca să le lase aşa cum sunt.

Gheorghe Şerban, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Cluj, a subliniat că fermierii clujeni pot obţine bani frumoşi din acest program. În judeţ, acesta va putea fi implementat în comunele Aluniş, Borşa, Corneşti, Dăbâca, Iclod şi Sic, unde se află arealul unei anumite specii de fluture. Dacă au păşuni, fiecare dintre cei 2.000 de fermieri aflaţi în evidenţa APIA în aceste comune pot înainta o cerere pentru subvenţie. "Este o măsură de agromediu introdusă în 2012, un pachet pentru care se dau 240 de euro pe hectar anual. Condiţiile de eligibilitate sunt destul de accesibile: fermierul nu trebuie să cosească iarba decât după 25 august pe aceste pajişti permanente şi să păşuneze cu mai mult de patru oi sau două vaci pe trei hectare", a precizat Şerban. Banii se acordă pentru menţinerea unui habitat natural existent în zonă. "Acolo nu se pot folosi fertilizanţi, îngrăşăminte chimice, ierbicide şi altele, nici măcar gunoi de grajd decât în cantităţi mici, iar cositul se face manual sau cu utilaje de mică capacitate", a adăugat oficialul APIA.

Primarul comunei Borşa, Mariana Secară, susţine că specia de fluture ce ar urma să fie protejată prin acest program e neobişnuită. "Fluturii depun ouăle pe o plantă, furnicile iau ouăle de pe plantă, le duc în muşuroi, iar de acolo apare larva. Este ceva foarte interesant", a explicat Secară. Ea a spus că terenurile agricole din comună au fost oricum abandonate după Revoluţie şi că s-au transformat în păşuni. "În ultimii ani, practic terenurile nu au fost foarte bine întreţinute. Această specie de fluturi se dezvoltă în păşuni şi fânaţe. Tot ceea ce era teren arabil pe vremea cooperativelor agricole de producţie e fânaţă, poate chiar păşune. Forţa de muncă e foarte îmbătrânită; n-au mers oamenii să cosească şi să întreţină terenurile", a menţionat primarul din Borşa.

Europarlamentarul clujean Rareş Niculescu a calificat drept surprinzătoare preocuparea APIA pentru cele două domenii, anunţată recent în cadrul unei conferinţe privind oportunităţile de finanţare a agriculturii româneşti. "Îmi permit să recomand autorităţilor române să acorde mai multă atenţie unor probleme mai stringente, cum ar fi măsurile privind pensionarea anticipată a agricultorilor, domeniu în care România înregistrează întârzieri nepermise. Fără a contesta importanţa protejării biodiversităţii, consider că cele două măsuri anunţate puteau să mai aştepte", a apreciat Niculescu.

"În această perioadă, toate statele membre ar trebui să apere în faţa societăţii importanţa şi utilitatea politicilor agricole europene şi să susţină alocarea unui buget adecvat pentru aceasta. Contribuabilul, român sau din alt stat membru, nu poate lua în serios o politică agrară care utilizează în acest fel banii europeni, având totodată ambiţia de a gestiona peste o treime din bugetul Uniunii Europene (UE)", a mai afirmat eurodeputatul clujean. Cele două noi măsuri, anunţate de conducerea APIA, fac parte din plăţile compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală, finanţate din bugetul UE.

Cercetări şi inventarieri

Marian Ianculescu, vicepreşedinte al Academiei Agricole şi Forestiere, a subliniat la manifestarea "Perspective pentru agricultura Mileniului III", de la Cluj, necesitatea reconstruirii ecologice a geosistemului, îndeosebi prin crearea de centuri de pădure care duc la îmbunătăţirea recoltelor. De altfel, un grup de cercetare format din profesori şi studenţi din Cluj, Freiburg (Germania) şi Uppsala (Suedia) au inventariat mai multe pajişti din România, în vederea menţinerii acestui habitat.