Firmele străine au susţinut economia Clujului în 2010
- Scris de Bogdan Vasilescu
- 03 Dec 2010, 01:03
- Economie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Companiile multinaţionale au fost cele mai active pe parcursul acestui an. Exporturile Nokia România, Terapia Ranbaxy şi Rondocarton au contribuit la echilibrarea balanţei comerciale.
Echipamentele de telecomunicaţii deţin supremaţia în exporturile Clujului. Valoarea acestora depăşeşte de 14 ori volumul exporturilor celorlalte două categorii de bunuri “cu greutate” pentru comerţul extern al judeţului, produsele siderurgice şi de mobilier.
Cu toate că mulţi directori de societăţi din Cluj s-au plâns că 2010 a fost un an mai dificil decât 2009, cifrele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că judeţul a reuşit să performeze la capitolul economie. Conform datelor INS, Clujul ocupa, după primele opt luni, locul 4 la nivel naţional, atât la capitolul exporturi, cât şi la importuri. Valoarea exporturilor Clujului în intervalul 1 ianuarie - 31 august a fost de 1,46 miliarde de euro. Importurile s-au menţinut peste exporturi, nivelul din august fiind de 1,76 miliarde de euro. Exporturile au depăşit cu peste 50% volumul din 2009.
“Cea mai mare parte a exporturilor Clujului s-a concentrat anul acesta pe produse de telecomunicaţii. Acestea deţin 77% din total. Sunt urmate de produsele şi preparatele alimentare, produsele farmaceutice, produsele şi fabricatele din carton - aici se ştie că avem Rondocarton - încălţăminte, fontă, fier şi oţel - combinatul de la Câmpia Turzii - şi, nu în ultimul rând, mobilier. 90% din acest comerţ este intracomunitar”, a menţionat Codrea Pop, directorul Direcţiei Regionale de Statistică.
Exporturile de echipamente electrice şi produse de telecomunicaţii au fost, după primele opt luni, de 1,11 miliarde de euro. Au urmat exporturile de fontă, fier şi oţel (48 de milioane de euro), mobilă (36 de milioane). Valoarea exporturilor de echipamente de telecomunicaţii este apreciabilă dacă ţinem cont de faptul că exporturile de automobile Dacia au totalizat în acest interval 1,54 miliarde de euro. Înaintea Clujului în acest an s-au situat la exporturi Bucureşti (3,6 miliarde de euro), Argeş (2,25 miliarde) şi Timiş (1,92 miliarde).
La importuri Clujul a ocupat tot a patra poziţie la nivel naţional, cu 1,76 miliarde de euro. “Importurile au fost reprezentate de carne şi produse din carne, cereale, combustibili minerali, produse farmaceutice, materiale textile, sticlă. Din exportatori de sticlă am ajuns să importăm. Maşinile, aparatele şi echipamentele electrice, unde intră şi produsele de telecomunicaţii, reprezintă aproape 60% din importurile Clujului. Deşi deficitul comercial a crescut uşor în acest an, există un semn bun: exporturile cresc mai repede decât importurile”, a menţionat Pop. Cele mai mari importuri le-au avut în acest an municipiul Bucureşti (8,9 miliarde de euro), Ilfov (1,9 miliarde), Timiş (1,8 miliarde).
Deficitul comercial al Clujului, respectiv diferenţa dintre exporturi şi importuri, s-a adâncit în acest an, ajungând la 300 de milioane de euro la începutul lui septembrie. “Dacă ne referim strict la segmentul bunuri, nu vom scăpa de deficit. Exporturile regiunii sunt dependente de importuri de bunuri în diverse faze ale procesului de fabricaţie. Aici li se aplică procedura de asamblare sau finalizare. Totodată, e o regiune mai dinamică raportat la media pe ţară, cu un şomaj mai scăzut şi venituri mai ridicate, iar cererea de bunuri de consum se răsfrânge şi asupra importurilor. La componenta servicii, având în vedere investiţiile din ultimii ani la Cluj ale companiilor de outsourcing, am putea observa o echilibrare în anii următori”, declară Andrei Rădulescu, analist financiar la compania Target Capital.
Cu toate că mulţi directori de societăţi din Cluj s-au plâns că 2010 a fost un an mai dificil decât 2009, cifrele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că judeţul a reuşit să performeze la capitolul economie. Conform datelor INS, Clujul ocupa, după primele opt luni, locul 4 la nivel naţional, atât la capitolul exporturi, cât şi la importuri. Valoarea exporturilor Clujului în intervalul 1 ianuarie - 31 august a fost de 1,46 miliarde de euro. Importurile s-au menţinut peste exporturi, nivelul din august fiind de 1,76 miliarde de euro. Exporturile au depăşit cu peste 50% volumul din 2009.
“Cea mai mare parte a exporturilor Clujului s-a concentrat anul acesta pe produse de telecomunicaţii. Acestea deţin 77% din total. Sunt urmate de produsele şi preparatele alimentare, produsele farmaceutice, produsele şi fabricatele din carton - aici se ştie că avem Rondocarton - încălţăminte, fontă, fier şi oţel - combinatul de la Câmpia Turzii - şi, nu în ultimul rând, mobilier. 90% din acest comerţ este intracomunitar”, a menţionat Codrea Pop, directorul Direcţiei Regionale de Statistică.
Exporturile de echipamente electrice şi produse de telecomunicaţii au fost, după primele opt luni, de 1,11 miliarde de euro. Au urmat exporturile de fontă, fier şi oţel (48 de milioane de euro), mobilă (36 de milioane). Valoarea exporturilor de echipamente de telecomunicaţii este apreciabilă dacă ţinem cont de faptul că exporturile de automobile Dacia au totalizat în acest interval 1,54 miliarde de euro. Înaintea Clujului în acest an s-au situat la exporturi Bucureşti (3,6 miliarde de euro), Argeş (2,25 miliarde) şi Timiş (1,92 miliarde).
La importuri Clujul a ocupat tot a patra poziţie la nivel naţional, cu 1,76 miliarde de euro. “Importurile au fost reprezentate de carne şi produse din carne, cereale, combustibili minerali, produse farmaceutice, materiale textile, sticlă. Din exportatori de sticlă am ajuns să importăm. Maşinile, aparatele şi echipamentele electrice, unde intră şi produsele de telecomunicaţii, reprezintă aproape 60% din importurile Clujului. Deşi deficitul comercial a crescut uşor în acest an, există un semn bun: exporturile cresc mai repede decât importurile”, a menţionat Pop. Cele mai mari importuri le-au avut în acest an municipiul Bucureşti (8,9 miliarde de euro), Ilfov (1,9 miliarde), Timiş (1,8 miliarde).
Deficitul comercial al Clujului, respectiv diferenţa dintre exporturi şi importuri, s-a adâncit în acest an, ajungând la 300 de milioane de euro la începutul lui septembrie. “Dacă ne referim strict la segmentul bunuri, nu vom scăpa de deficit. Exporturile regiunii sunt dependente de importuri de bunuri în diverse faze ale procesului de fabricaţie. Aici li se aplică procedura de asamblare sau finalizare. Totodată, e o regiune mai dinamică raportat la media pe ţară, cu un şomaj mai scăzut şi venituri mai ridicate, iar cererea de bunuri de consum se răsfrânge şi asupra importurilor. La componenta servicii, având în vedere investiţiile din ultimii ani la Cluj ale companiilor de outsourcing, am putea observa o echilibrare în anii următori”, declară Andrei Rădulescu, analist financiar la compania Target Capital.
DISTRIBUIE
Comenteaza
