Efectele dării în plată pentru vânzători

Majorarea avansului solicitat de bănci va duce la o scădere a numărului de clienți eligibili pentru credite.

Majoritatea românilor care vor să cumpere azi o casă sunt nevoiți să apeleze la finanțare bancară. Raportul asupra Stabilității Financiare publicat, recent de Banca Națională a României (BNR), arată că accesul populației la credite pentru achiziția unei locuințe s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, în special pe fondul reducerii costurilor aferente acestora.

Potrivit datelor instituției, dobânda solicitată pentru astfel de împrumuturi a scăzut până la sub 4% la finele lui 2015, de la peste 12% (în iulie 2009) pentru lei și, respectiv, de la peste 8% (în ianuarie 2009) pentru euro.

"Efectul de restricționare a creditării previzionat în cazul adoptării legii dării în plată a început deja să se facă simțit, în condițiile în care bănci importante din piață au luat decizia de a majora avansul minim solicitat pentru un împrumut ipotecar sau imobiliar standard. Ofertele actuale ale acestora ajung la o cotă de 30-40% din valoarea imobilului adus drept garanție, atât pentru lei, cât și pentru euro. Unele instituții de credit precizează că noile condiții se aplică doar împrumuturilor de până la 250.000 de euro (echivalent lei), acesta fiind plafonul maxim acceptat pentru cei care vor să beneficieze de noile prevederi legislative", arată o analiză imobiliare.ro.

Mai puțini clienți, cu o putere financiară mai mică

Din perspectiva vânzătorilor de locuințe, fie ele vechi sau noi, îngreunarea accesului la creditare s-ar traduce, desigur, printr-un număr mai mic de potențiali clienți și, totodată, printr-o putere de cumpărare redusă a acestora. Astfel, potrivit estimărilor BNR, perioada necesară pentru economisirea a 35% din valoarea unei locuințe va crește de la 3,8 ani în prezent (pentru un avans de 15%) la circa opt ani. Prin prisma legii cererii și ofertei, acest fapt ar susține revenirea tendinței de ieftinire a proprietăților rezidențiale, până la atingerea unui nou prag de stabilitate a pieței.

Creditul Prima Casă, pâinea și sarea cumpărătorilor

Presiunea asupra cererii și, implicit, asupra prețurilor ar trebui însă - cel puțin teoretic - să fie semnificativ ușurată față de estimările inițiale ale băncilor de faptul că programul Prima Casă a fost exceptat de la legea dării în plată. Asta pentru că majoritatea românilor care solicită un credit pentru achiziția unei locuințe apelează la programul guvernamental.

Potrivit unui raport de piață realizat de compania de consultanță Coldwell Banker Affiliates of Romania, volumul de tranzacții cu locuințe noi înregistrat pe piața rezidențială din București și împrejurimi a atins anul trecut un nivel record, de peste 10.000 de unități (cumpărate aproape toate în scop locativ).

„Cea mai mare pondere a tranzacțiilor sunt încheiate în continuare prin programul Prima Casă, care oferă ca principal avantaj valoarea redusă a avansului (de doar 5% din valoarea imobilului, n.red.), în condițiile în care mai multe instituții financiare au lansat oferte de creditare standard la dobânzi similare celor din programul guvernamental", se arată în raportul citat.

Deși admit că noua lege va avea un impact asupra segmentului finanțărilor și, implicit, asupra pieței rezidențiale, reprezentanții Coldwell Banker anticipează totuși că „investitorii și instituțiile bancare vor căuta și implementa noi soluții de finanțare pentru potențialii cumpărători, ținând cont de solvabilitatea cererii existente, raportată la veniturile medii și prețurile de tranzacționare".