Economia României în 2026. Inflația în scădere și perspective mai bune în a doua parte a anului, spun economiștii UBB Cluj

Prognoza economiei în 2026: Perspective de creștere mai vizibile în a doua jumătate a anului. 

La finalul primei luni din 2026, economia României pare să intre într-un an cu evoluții similare celor din 2025, însă cu o dinamică diferită pe parcursul lunilor următoare. 

Specialiștii anticipează că indicatorii macroeconomici vor rămâne apropiați de cei de anul trecut, dar cu șanse de redresare mai vizibile în a doua parte a anului.

„După o creştere de 0,9% an/an în primele nouă luni din 2025, economia a încheiat, probabil, anul precedent într-o notă slabă. Estimăm o creştere de aproximativ 0,8% pentru întregul an 2025, uşor sub consensul pieţei, de circa 1%. Acest rezultat ar indica o oarecare rezilienţă economică, având în vedere amploarea şi impactul măsurilor fiscale. Anul acesta, creşterea PIB şi inflaţia medie ar putea rămâne la niveluri similare cu cele din anul precedent, iar perspectivele indică o îmbunătăţire graduală a dinamicii economice. Ne aşteaptăm la o creştere anuală similară, cu un impuls mai puternic în a doua jumătate a anului. Pentru 2027 anticipăm o revenire mai pronunţată, de +2,6%”, explică Csaba Bálint, cadru didactic asociat al UBB Cluj-Napoca, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA, potrivit ZF. 

Csaba Bálint este și membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, iar analiza sa se bazează pe datele și modelele dezvoltate în cadrul Romanian Economic Monitor, proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB.

Potrivit specialiștilor RoEM-UBB FSEGA, activitatea economică ar putea cunoaște o accelerare în a doua jumătate a anului, pe fondul reluării procesului de dezinflație și al diminuării efectelor măsurilor fiscale adoptate în 2025. Aceștia subliniază însă că menținerea disciplinei bugetare și controlul riscurilor politice vor fi esențiale pentru evitarea unor noi presiuni asupra finanțării statului.

„Contribuţia exporturilor nete a rămas negativă, însă mult mai redusă comparativ cu anul anterior, în condiţiile în care exporturile au reuşit să crească într-un context european relativ rezilient, în pofida şocului tarifelor vamale, şi pe baza îmbunătăţirilor logistice la frontieră asociate aderării României la spaţiul Schengen. În acelaşi timp, importurile au încetinit, pe fondul cererii interne mai slabe”, spune Csaba Bálint.

Pentru 2026, scenariul de bază al economiștilor indică o creștere apropiată de cea din 2025, însă cu o evoluție mai favorabilă spre finalul anului, odată cu estomparea efectelor consolidării fiscale și cu o mai bună accesare a fondurilor europene.

„După un început slab, în 2026, activitatea economică ar putea accelera treptat, pe măsură ce impactul pachetului de consolidare fiscală, aplicat într-o manieră concentrată în 2025, se diminuează, dezinflaţia se reporneşte, fondurile europene substanţiale devin disponibile, iar presiunile financiare asociate ajustării fiscale se reduc. Chiar şi în acest context, scenariul nostru de bază rămâne o creştere a PIB-ului de 0,8% pentru 2026”, spune Csaba Bálint.

Experții estimează că procesul de dezinflație va juca un rol important în relansarea economiei, fiind susținut de o temperare a consumului și de o evoluție mai echilibrată a salariilor.

„Perspectivele ar putea începe să se îmbunătăţească în a doua jumătate a anului 2026, întrucât inflaţia este de aşteptat să scadă semnificativ, susţinută de efecte de bază favorabile, de un deficit de cerere (consum redus), o creştere mai lentă a salariilor şi de normalizarea aşteptărilor inflaţioniste. Împreună cu majorarea planificată la mijlocul anului a salariului minim, de aproape 7%, aceste evoluţii ar trebui să sprijine veniturile reale şi încrederea consumatorilor. De asemenea, ne aşteptăm ca exporturile nete să aibă o contribuţie pozitivă semnificativă la creşterea economică, în condiţiile în care consumul intern rămâne, în general, temperat, iar economia UE dă dovadă de o relativă rezilienţă economică, aşa cum consideră majoritatea analiştilor. Per ansamblu, estimăm că şi investiţiile vor oferi un nou impuls important PIB-ului în 2026, susţinute de perspectiva unei absorbţii ridicate a fondurilor europene şi de un nivel ridicat al investiţiilor publice”, explică Csaba Bálint.

În plan intern, una dintre principalele provocări rămâne deficitul bugetar, deși analiștii nu se așteaptă la noi creșteri majore de taxe în acest an.

„Cu toate acestea, tensiunile politice sau evoluţiile care ar putea submina capacitatea coaliţiei de guvernare de a menţine o consolidare fiscală graduală ar putea reaprinde îngrijorările economice şi genera presiuni serioase de finanţare. În acest context, reducerea dezechilibrelor macroeconomice existente ale României devine şi mai importantă, mai ales într-un context global marcat de tensiuni geopolitice şi de niveluri persistent ridicate ale datoriei publice”, concluzionează Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.