Două Românii imobiliare: unde găsești apartamente la 1.000 €/mp și de ce Clujul e scump și a trecut de 3.000 €/mp

Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piață imobiliară din România, cu prețuri care depășesc 3.000 de euro/mp.

Diferențele dintre piețele imobiliare din România sunt tot mai evidente. În timp ce în orașe precum Reșița, Brăila, Vaslui sau Focșani prețul apartamentelor se situează în jurul valorii de 1.000 de euro pe metru pătrat, în Cluj-Napoca și în anumite zone din București locuințele se vând frecvent cu peste 3.000 de euro/mp.

Potrivit lui Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro, aceste discrepanțe sunt rezultatul dezvoltării economice inegale dintre marile centre urbane și orașele mai mici.

„Cred că vorbim despre două Românii diferite din punct de vedere economic. Avem o serie de orașe cu prețuri în jurul valorii de 1.000 de euro pe metru pătrat, precum Reșița, Brăila, Vaslui sau Focșani, unde locuințele sunt de trei ori mai ieftine decât în Cluj sau în anumite sectoare din București”, a declarat acesta. 

De ce sunt apartamentele atât de scumpe în Cluj

Cluj-Napoca s-a impus în ultimii ani ca una dintre cele mai costisitoare piețe rezidențiale din țară. Dezvoltarea economică, veniturile mai ridicate și cererea constantă pentru locuințe au contribuit la creșterea accelerată a prețurilor.

În schimb, în numeroase orașe mici și medii, prețurile au rămas la un nivel mult mai accesibil, chiar dacă diferențele de venit dintre locuitori nu sunt atât de mari precum cele din piața imobiliară.

„Salariul mediu din Cluj nu este de trei ori mai mare decât salariul mediu din Reșița. Totuși, diferența dintre prețurile locuințelor ajunge la acest nivel”, a explicat Crainic.

Cele mai accesibile locuințe sunt în orașele mici

Deși marile orașe oferă oportunități economice mai bune și salarii mai mari, achiziția unei locuințe este adesea mai dificilă decât în localitățile mai mici.

Daniel Crainic susține că gradul de accesibilitate este mai ridicat în zonele unde prețurile s-au menținut la valori reduse.

„În mod paradoxal, tocmai în aceste orașe mici accesibilitatea pieței este cea mai mare”, a spus specialistul.

Potrivit acestuia, unul dintre motive este lipsa proiectelor rezidențiale noi, tranzacțiile fiind realizate în principal pe segmentul locuințelor vechi.

„În aceste orașe nu avem dezvoltări noi. Vorbim în general de piețe unde rezidențialul se rezumă strict la segmentul vechi”, a adăugat acesta.

Piața imobiliară dă semne de revenire

După o perioadă marcată de incertitudini economice și politice, piața rezidențială din România pare să își reia treptat ritmul.

Datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară arată că în luna mai au fost înregistrate peste 50.000 de tranzacții imobiliare la nivel național, cu peste 2.000 mai multe față de luna aprilie. Totuși, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, volumul tranzacțiilor a fost ușor mai redus.

„Este prematur să vorbim despre o nouă etapă de creștere, însă clar asistăm la o revenire. Piața este în curs de revenire și dă semne destul de vizibile de revenire”, a afirmat Daniel Crainic.

Acesta consideră că blocajele politice și evoluția cursului valutar au influențat comportamentul cumpărătorilor, mulți dintre aceștia preferând să amâne deciziile de achiziție.

„Criza guvernamentală a paralizat piața pentru câteva săptămâni, iar apoi a urmat o creștere agresivă a cursului valutar”, a explicat Daniel Crainic. 

TVA redus pentru tineri

În contextul măsurilor discutate pentru stimularea accesului la locuințe, una dintre propuneri vizează aplicarea unei cote reduse de TVA de 11% pentru tinerii cumpărători.

Daniel Crainic consideră că o astfel de facilitate ar putea încuraja achiziția primei locuințe și ar susține atât piața imobiliară, cât și generațiile tinere.

„Categoric ar ajuta tinerii cumpărători să ia o decizie și să își asume o achiziție imobiliară”, a spus acesta.

În opinia sa, România are nevoie de măsuri similare celor existente în alte state europene, care să faciliteze accesul la locuințe.

„O măsură care să încurajeze achiziția de locuințe și accesul la locuință din partea tinerilor cumpărători ar fi de bun augur atât pentru piața imobiliară, cât și pentru acești tineri”, spune Daniel Crainic.