De unde aducem marfă în țară și la cine dăm. Cu Ungaria stăm cel mai prost

De unde aducem marfă în țară și la cine dăm. Cu Ungaria stăm cel mai prost
Românii exportă în special în Germania, Italia, Franța și Ungaria. Dacă balanța comercială cu Marea Britanie ne este cea mai favorabilă, cu Ungaria avem cel mai mare dezechilibru, conform unei analize a Ministerului Finanțelor Publice. Clujul era abia pe locul 14 în topul județelor exportatoare ale României.

Cele mai însemnate ponderi în totalul exporturilor româneşti în perioada ianuarie-octombrie 2015 le au patru ţări aparţinând spaţiului Uniunii Europene: Germania (19,9%), Italia (12,5%), Franţa (6,7%) şi Ungaria (5,4%). Ponderi însemnate exporturi au fost înregistrate şi pe relaţiile cu Marea Britanie (4,3%), Turcia (4,0%) şi Bulgaria (3,3%).

În ceea ce priveşte importurile, Germania şi Italia îşi păstrează primele două locuri având ponderi de 19,8% respectiv 10,9%, Ungaria adjudecându-şi locul trei (8,0%) urmată de Franţa, cu 5,6%. În structura importurilor totale s-au înregistrat ponderi semnificative pentru mărfurile provenite din Polonia (4,8%), China (4,5%) şi Olanda (3,9%). 

Soldul balanţei comerciale pentru primele 10 luni din 2015 cu principalele ţări partenere a atins cea mai mare valoare negativă (1,6 miliarde de euro) în cazul Ungariei şi un excedent de 709,4 milioane în cazul Marii Britanii.  Valori pozitive ale balanţei s-au mai înregistrat pentru relaţiile comerciale cu SUA (328,1 milioane) şi cu Franţa (140,4 milioane).

Bilanț negativ cu China și cu Rusia

În activitatea de comerţ exterior cu ţările din spaţiul extracomunitar din blocul denumit în mod generic BRICS, exporturile către Rusia au fost de 842 de milioane de euro, în scădere cu 33,1% faţă de perioada similară a anului 2014, urmată fiind de China, cu 438,6 milioane, în scădere cu 8,5%.

Cele mai mari valori sunt înregistrate de China, cu 2,3 miliarde de euro, urmată de Rusia, cu 1,7 miliarde, având ponderi în totalul importurilor de 4,5%, respectiv de 3,3%. Balanţa comercială a României cu cele cinci ţări s-a închis cu un sold negativ de 2,8 miliarde de euro, pe fondul importurilor superioare exporturilor din China şi Rusia.

Comerțul ridică economia țării

Evoluția ecomică a țării în 2015 a fost influenţată de măsurile fiscale adoptate. O măsură a fost reprezentată de extinderea cotei reduse de TVA la toate produsele alimentare, ceea  ce a condus la creşterea cu 8,9% a vânzărilor cu amănuntul, susţinând cererea internă.

O influenţă favorabilă a fost exercitată de reînnoirea parcului auto care a determinat creşterea comerţului cu autovehicule cu 19,3%. Tendinţa de creştere a consumului populaţiei a fost susţinută de majorarea resurselor populaţiei determinată de creşterea salariului minim brut pe economi şi de meţinerea inflaţiei negative, ceea ce a condus la creşterea venitului real disponibil.

Din al doilea semestru exporturile şi-au încetinit ritmul de creştere de la 6,0% în semestrul I la 2,3%, în timp ce importurile au avut o dinamică în creştere, de la 6,9 la 8,2%. Dinamica mai pronunţată a importurilor nu provine în mod deosebit din reducerea TVA la alimente, ci dintr-o creştere pronunţată a importurilor de bunuri alimentare.

Uniunea Europeană domină

Activitatea de comerţ exterior a fost concentrată pe schimburile comerciale cu parteneri aparţinând spaţiului Uniunii Europene, astfel că exporturile intracomunitare au înregistrat în 40,2 miliarde de euro, în creştere cu 7,9% faţă de anul anterior. În schimb, valoarea expediţiilor către spaţiul extracomunitar pentru întreg anul 2015 au fost în scădere cu 5,2%.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în 2015 a reprezentat 73,7% din total exporturi şi 77,2% din total importuri, cu un sold negativ al balanţei comerciale de 8,3 miliarde de euro.  A rezultat un deficit comercial de 24,3 milioane de euro.

Cele mai importante creşteri la export înregistrate în primele 10 luni ale anului 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, au fost realizate pentru grupa de produse băuturi şi tutun (32,8%), maşini şi echipamente pentru transport (9,4%) şi uleiuri, grăsimi de origine animală şi vegetală (7,2%). În structura exporturilor, trei din cele 10 secţiuni deţin 76,7%: maşini şi echipamente de transport (44,2%), articole manufacturate diverse (15,7%) şi mărfuri manufacturate clasificate după materia primă (16,8%).

Trimitem mașini, aducem produse alimentare

Importurile României în perioada ianuarie-octombrie au înregistrat cele mai notabile creşteri, faţă de acelaşi interval de timp din 2014 pentru grupele de produse băuturi şi tutun (22,5%), alimente şi animale vii (17,3%) maşini şi echipamente de transport (12,2%). Structura importurilor înregistrate în cele 10 luni este dominată de maşini şi echipamente pentru transport (37,0%), mărfuri manufacturate clasificate după materia primă (21,4%), produse chimice şi produse derivate (13,8%).

Deficitul în primele 10 luni înregistrat de grupa alimente şi animale vii este provocat de produsele alimentare, în timp ce produsele agricole au înregistrat un excedent de 1 miliard de euro. În ceea ce priveşte impactul extinderii cotei reduse de TVA la toate alimentele, se constată o creştere a importurilor de produse alimentare cu 10,3%, dinamică inferioară vânzărilor cu amănuntul a produselor alimentare, băuturi şi tutun (+17,4%).

Produsele autohtone, deşi au înregistrat vânzări superioare celor din import, nu au putut satisface integral cererea internă. Importurile au crescut cu 3,4 miliarde de euro. La prelucrarea ţiţeiului, activitatea de comerţ exterior s-a soldat în intervalul ianuarie-octombrie 2015 cu un excedent de 548,2 milioane de euro, iar cea aferentă schimburilor comerciale cu autovehicule de transport rutier, remorci şi semiremorci, cu un excedent comercial de 3,8 miliarde de euro.

 

Top export România (2014)

București - 8,6 miliarde de euro

Timiș - 4,8 miliarde de euro

Arad - 2,9 miliarde de euro

Constanța - 2,6 miliarde de euro

Brașov - 2,5 miliarde de euro

Sibiu - 2,2 miliarde de euro

Ilfov - 2,1 miliarde de euro

Prahova - 2 miliarde de euro

Bihor - 1,9 miliarde de euro

Alba - 1,3 miliarde de euro

Olt - 1,2 miliarde de euro

Dolj - 1,1 miliarde de euro

Maramureș - 1 miliard de euro

Cluj - 1 miliard de euro

Sursa: ZF

Comenteaza