De ce se scumpește totul în România și ce se întâmplă cu banii românilor

Prețurile continuă să pună presiune pe bugetele românilor, iar inflația ridicată reduce puterea de cumpărare a populației.

Deși salariile au crescut în termeni nominali, cheltuielile pentru alimente, utilități și servicii absorb o parte tot mai importantă din veniturile familiilor. Energia, majorările de taxe și tensiunile internaționale se numără printre factorii care contribuie la scumpiri, iar noi creșteri de prețuri sunt posibile în perioada următoare.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, față de 6,17% în august. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 11,12% într-un an. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, în timp ce prețurile alimentelor au crescut cu 3%.

Datele Eurostat arată că România a avut și în septembrie cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, de 6,5%, calculată după metodologia europeană, față de media de 3,8% la nivelul blocului comunitar.

Una dintre principalele cauze ale scumpirilor este efectul cumulat al liberalizării pieței energiei electrice din iulie 2025 și al majorărilor de TVA și accize intrate în vigoare ulterior. Aceste schimbări au influențat atât facturile populației, cât și costurile suportate de companii.

La presiunile interne se adaugă evoluțiile de pe piețele internaționale, conflictele armate, problemele de aprovizionare cu petrol și efectele secetei asupra producției agricole. România importă numeroase produse și materii prime, astfel că majorările de preț din alte țări se pot reflecta și în costurile plătite de consumatorii români.

Potrivit economistului Costin Ciora, citat de Digi24.ro, scumpirea energiei și a combustibililor poate avea efecte în lanț asupra economiei. Atunci când cresc cheltuielile cu electricitatea, transportul și producția, firmele pot ajunge să majoreze prețurile produselor și serviciilor pentru a-și acoperi costurile.

Aceste efecte nu apar întotdeauna imediat. Unele companii încearcă să suporte inițial o parte din cheltuielile suplimentare, însă, dacă scumpirile persistă, ajustarea prețurilor devine o soluție pentru menținerea activității.

Un alt aspect important este că reducerea inflației nu înseamnă automat ieftinirea produselor. Dacă prețurile cresc într-un ritm mai lent, ele rămân totuși mai mari decât în perioada precedentă. Din acest motiv, românii pot continua să resimtă scumpirile chiar și atunci când rata inflației scade.

Salariile nu țin întotdeauna pasul cu scumpirile

Creșterea salariului nu garantează un nivel de trai mai bun, mai ales atunci când prețurile avansează într-un ritm mai rapid decât veniturile. Diferența se reflectă în puterea de cumpărare: oamenii pot încasa mai mulți bani, dar pot cumpăra mai puține produse cu aceeași sumă.

De exemplu, un angajat care câștigă 4.000 de lei și primește o majorare salarială de 5% va ajunge la un venit de 4.200 de lei. Dacă, în aceeași perioadă, prețurile cresc cu 10%, venitul suplimentar nu va compensa integral scumpirile.

Presiunea este vizibilă și în bugetele gospodăriilor. Conform datelor INS pentru trimestrul al doilea din 2026, venitul total mediu lunar al unei gospodării a fost de 10.204 lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei, reprezentând 84,8% din venituri.

Cele mai mari cheltuieli de consum au fost cele pentru alimente și băuturi nealcoolice, cu o medie de 1.581 de lei lunar pentru o gospodărie. Alte 813 lei au fost alocate, în medie, pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili.

Familiile cu venituri reduse sunt cele mai vulnerabile, deoarece au mai puține posibilități de a diminua cheltuielile esențiale. În situațiile în care veniturile nu mai acoperă facturile și cumpărăturile de bază, unele gospodării ajung să apeleze la împrumuturi, ceea ce le poate agrava dificultățile financiare.

La ce scumpiri se pot aștepta românii

Energia și combustibilii rămân printre categoriile expuse unor noi majorări, în funcție de evoluția piețelor internaționale și de situația aprovizionării. În plus, venirea sezonului rece poate pune presiune asupra costurilor de încălzire, în special în localitățile care folosesc sisteme centralizate de termoficare.

Un alt factor de urmărit este evoluția măsurilor de protecție a consumatorilor. Eventuala neprelungire a plafonării adaosului comercial la anumite alimente de bază ar putea duce la noi creșteri de prețuri. În cazul gazelor naturale, actuala schemă de plafonare pentru consumatorii casnici este programată să expire în primăvara anului 2027.

Scumpirea energiei poate afecta și alte categorii de produse. Atunci când fabricile, transportatorii și comercianții plătesc mai mult pentru electricitate, combustibili și distribuție, o parte din costurile suplimentare poate ajunge, în cele din urmă, în prețul de la raft.

Instabilitatea politică poate amplifica presiunile economice

Pe lângă scumpirile generate de energie și taxe, instabilitatea politică reprezintă un risc suplimentar pentru economie. Incertitudinea poate afecta încrederea investitorilor și poate pune presiune asupra leului.

O eventuală depreciere a monedei naționale face importurile mai costisitoare, iar companiile pot transfera o parte din aceste diferențe către consumatori. În același timp, teama de noi scumpiri îi poate determina pe oameni să amâne achizițiile importante și să reducă cheltuielile neesențiale.

În aceste condiții, evoluția prețurilor va depinde de costurile energiei și transportului, de măsurile economice adoptate la nivel național și de situația internațională. Pentru români, provocarea rămâne aceeași: să își gestioneze veniturile într-o perioadă în care cheltuielile cotidiene continuă să apese asupra bugetelor familiale.